Ce putem face pentru a depăși „criza deșeurilor”? Interviu cu Ada Lungu, președinta Asociației „Volens” (Patrula de reciclare)

Publicat de , 7 februarie 2022, 14:01

Recent a intrat în vigoare legea care interzice obiectele de plastic de unică folosință în Uniunea Europeană, iar schimbările climatice ne presează să acționăm pe toate fronturile. Ce putem face pentru a depăși „criza deșeurilor”? Aflăm de la Ada Lungu, președinta Asociației „Volens”, care desfășoară programul național „Patrula de Reciclare”.

Avem lege contra produselor de plastic de unică folosință. Ne ajută ea să scăpăm de grija deșeurilor din plastic?

Ada Lungu: Ne ajută pe de o parte, dar nu foarte mult! Să vă explic ce vreau să spun: legea care interzice producerea anumitor categorii de obiecte din plastic de unică folosință este foarte binevenită. În primul rând pentru că acest tip de produse constituie o mare parte din cantitatea uriașă de deșeuri din plastic care poluează mările și oceanele și afectează viața marină. Chiar ne gândeam zilele trecute ce paradox este să creezi un obiect foarte greu biodegradabil, dar care se transformă în deșeu după câteva minute de utilizare. Să luăm un pahar de plastic, de exemplu, din acela de la dozator. Cât îți ia să bei un pahar cu apă? Câteva secunde! Deci iată… câteva secunde ca să produci un gunoi care riscă să ajungă în natură și apoi să rămână acolo timp de 10 ani dacă nu este reciclat. Deci nu am putea pretinde că ne preocupă schimbările climatice și soarta mediului dacă nu am începe să eliminăm din obiceiurile noastre și din obiceiurile de consum obiectele de unică folosință. Aici nu vorbim numai despre obiectele de unică folisință din plastic. Este foarte bine că s-au eliminat. Dar ar trebui să nu pierdem din vedere că avem nevoie să reducem drastic, la modul general, recursul la produse de unică folosință. Nu vorbim aici despre cele medicale, acelea reprezintă o categorie aparte. Dar principiul este să renunțăm la produsele de unică folosință indiferent din ce material ar fi făcute. Ar fi o greșeală să ne liniștim acum pentru că avem pungi sau tacâmuri biodegradabile și să continuăm să facem abuz de ele. Nu este bine. Un deșeu rămâne un deșeu. De exemplu copiii din programul nostru național de educație de mediu știu deja această lecție. Ei evită pe cât posibil produsele de unică folosință și le înlocuiesc cu unele care pot fi folosite o perioadă de timp cât mai îndelungată. Regula sustenabilității ne spune că utilizarea pe o perioadă îndelungată a oricărui produs reduce amprenta de carbon. Deci acesta ar fi pericolul: efectul secundar al acestei legi, să înlocuiască obiectele de folosință cu unele din materiale biodegradabile, astfel încât percepția noastră de consumatori să fie că acum putem să ne relaxăm și că le puitem folosi liniștiți în continuare. Nu este chiar așa!

Cum continuați să promovați în “Patrula de Reciclare” bunele ecomaniere care ne ajută să generăm mai puțin gunoi?

Ada Lungu: Suntem  mândri că am reușit să publicăm „Ghidul bunelor EcoManiere”. Este o carte electronică foarte frumos scrisă și ilustrată, cu soluții la zece dintre cele mai actuale teme de mediu, de la poluarea cu plastic(că tot vorbim despre ea) la economia resurselor, la reciclarea tuturor tipurilor de deșeuri, la reducerea cantității de gunoi, la protejarea și refacerea biodiversității. Am abordat toate aceste subiecte prin prisma profesorilor și a echipelor de copii din programul  „Patrula de Reciclare”. După 10 ani în care am făcut educație de mediu în toată țara cu copii de toate vârstele, mi-am dat seama că în această epocă a crizei climatice nu mai este suficient să avem bune maniere doar față de oamenii din jurul nostru, ci și față de tot ecosistemul care ne înconjoară. Cu alte cuvinte: să dovedim planetei același respect pe care îl cerem de la ceilalți și ne simțim obligați să îl acordăm celorlalți oameni. În acest ghid digital al bunelor ecomaniere (unii îi spun manual alternativ de mediu) găsim o lectură diversă și mai distractivă chiar. Aici veți găsi informații, veți găsi și idei de gesturi concrete prin care putem reduce cantitatea de deșeuri. Toate aceste gesturi sunt exemplificate cu ceea ce au făcut echipele de copii din program. De la ei sunt aceste sfaturi, aceste exemple de bune practici. Iar noi sperăm să fie o bună inspirație pentru cei care citesc, să vadă cum poate schimba de exemplu viața întregii familii un copil de grădiniță sau cum poate schimba o școală întreaga comunitate din jur, promovând aceste bune obiceiuri față de natură.

Practic noi formăm astăzi omul viitoarei societăți sustenabile care să nu mai persevereze în modelul „consumerist”?

Ada Lungu: Este interesant că acum două săptămâni (deci foarte recent) Comisia Europeană a publicat noul cadru al competențelor pentru sustenabilitate. Și noi ne-am regăsit foarte mult în acest document chiar dacă nu am participat la elaborarea lui. Este un set de cunoștințe, de abilități și atitudini care (se consideră la nivel european) ar trebui adoptate în întreg procesul de educație. Scopul este să se formeze o nouă mentalitate începând cu tinerii, dar nu numai, chiar și în rândul adulților. Pentru că în general vorbim foarte mult de partea aceasta de acțiune și de instrumente. Acea schimbare de substanță, de durată se va produce de fapt când valorile noastre, principiile care stau la baza deciziei noastre vor merge în această direcție a sustenabilității. Pentru că, uitați-vă, suntem deocamdată preocupați în continuare de confort. Consumăm de multe ori cu risipă. Comoditatea ne duce de multe ori înspre alegeri cu consecințe negative asupra mediului. De altfel, aceste obiecte de unică folosință despre care vorbim asta sunt până la urmă: un exemplu de comoditate. Sau faptul că începem să achiziționăm din ce în ce mai multe produse electrice pentru gesturi pe care le-am fi putut face mecanic. Deci acest nou cadru al competențelor pentru sustenabilitate ne spune să ne orientăm mai mult către un comportament etic, un comportament mai puțin consumerist, mai conștient dacă vreți de consecințele unor alegeri pe care le facem, mai conștient de modul în care suntem conectați la mediu și la ceilalți. Iar cadrul pune accent pe abilități cum ar fi rezolvarea de probleme, gândirea critică, toleranța, curiozitatea și capacitatea de a ne imagina un viitor sustenabil. A, și pune accent pe acțiune. La nivel european s-a constatat că, dacă vrem să devenim o societate durabilă, așa cum se dorește, tot ceea ce se învață nu trebuie să rămână doar la nivelul de informație ci trebuie să se traducă în acțiune. Asta am făcut și noi la „Patrula de Reciclare”. Toate informațiile pe care copiii le-au obținut, le-au dobândit în cadrul programului, s-au transformat în niște provocări și ei s-au dus și au făcut ceva cu acele lucruri pe care le-au învățat. Am fost foarte bucuroși să regăsim în acest cadru european competențe pe care  „Patrula de Reciclare” le-a dezvoltat în rândul copiilor voluntari de mai mulți ani. Este practic o validare a faptului că  practicăm de multă vreme acel model de educație care este cheia dezvoltării durabile.

Ce putem face noi, consumatorii, pentru a ajuta mediul să rămână curat?

Ada Lungu: Am să vă dau așa, o esență a ceea ce găsiți în Ghidul bunelor ecomaniere, câteva principia foarte ușor de reținut și de urmat. În primul rând să ne informăm despre efectele acțiunilor noastre asupra mediului înconjurător, să achiziționăm și să consumăm responsabil, rațional, fără risipă, fără exces. Să folosim lucrurile cât mai mult înainte să le aruncăm. Ar trebui cu toții să ne dezvoltăm o reținere față de gestul de a arunca.  Atunci când arunci un gunoi el poate pleacă din casă de la tine, dar cumva rămâne în casa noastră, a tuturor. Pentru că majoritatea deșeurilor rămân cu noi în continuare, foarte puține sunt reciclate. Deci să nu mai aruncăm cu ușurință, să colectăm selectiv  toate deșeurile reciclabile. Există mult mai multe categorii de deșeuri care se pot colecta selectiv. Să folosim cu multă grijă resursele esențiale: energia, apa, gazul. Să reacționăm și să acționăm în jurul nostru, să atragem atenția asupra gesturilor iresponsabile atunci când le vedem, să-i încurajăm și pe alții să adopte obiceiuri mai bune, să fim atenți la agenda de mediu a liderilor și a oamenilor pe care îi votăm, să fim atenți la cum se aplică legea de către autoritățile noastre locale și să comunicăm cu  autoritățile locale. Cam acestea ar fi câteva principii pentru un trai sustenabil și desigur mult mai multe exemple, idei  și povești  găsiți în “Ghidul bunelor EcoManiere”  pe siteul nostru patruladereciclare.ro.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto: Asociaţia „Volens“