INTERVIU | Sorin Belu, activist civic la Baricada Verde, despre proiectele derulate de administraţia locală: „Nu putem să facem o paralelă între Constanţa, Braşov, Cluj, Oradea sau Timişoara!“
Publicat de , 23 decembrie 2021, 14:42
Pentru locuitorii municipiului Constanța, 2021 a fost anul în care mersul cu mașina s-a complicat din cauza numeroaselor lucrări ale companiei de apă și a reabilitării Bulevardului Lăpușneanu. De asemenea, taxarea parcărilor și transformarea zonei peninsulare în spațiu pietonal au făcut să curgă râuri de furie pe facebook și la mitingurile de protest. Pentru a face un bilanț al anului care se încheie, Marian Cosor l-a adus la interviul dimineții pe Sorin Belu, activist civic la Baricada Verde, un observator atent al proiectelor derulate de autoritățile locale.
Tribunalul Constanţa a dat o sentinţă de demolare a bisericii construite pe trotuar, în zona Macul Roşu. De asemenea, Primăria a anunţat că va retrage dreptul de folosinţă pentru terenul din parcul de la Casa de Cultură, aferent unui şantier al unei biserici începute în urmă cu mai bine de 20 de ani. De asemenea, Curtea de Apel Constanţa i-a suspendat autorizaţia de construire, în octombrie 2019. Se profilează un apus, un sfârşit al perioadei în care se ridicau biserici oriunde se găsea un spaţiu liber, fie că era parc, trotuar sau parcare?
Da, sperăm să se întâmple acest lucru, vedem că este un semnal, într-adevăr cred că destui constănţeni erau supăraţi că în parcul de la Casa de Cultură, apropo de subiectul acesta, se construiau două biserici, nu una. Poate la una, ştiţi cum e, unii mai înghit, mai trec cu vederea, mai ales că era chiar pe spaţiul verde, dar ca să faci încă o catedrală pe spaţiul verde… În oraşul Constanţa, pe lângă catedrale sau biserici, s-au construit şi blocuri pe spaţiul verde. Nemulţumirea constănţenilor a plecat din ambele părţi – au fost ridicate clădiri civice, dar şi Biserica a construit, de multe ori, pe spaţiul verde, pentru că i s-a permis…
S-a consumat multă energie din partea constănţenilor, pentru a se păstra parcările fără plată, asta pe de o parte. Pe de altă parte, Primăria a cerut taxarea lor, iniţiativă prin care se dorea instituirea unei anume discipline în utilizarea spaţiului public, chiar descurajarea mersului cu maşina. Dacă pentru zonele centrale taxarea parcărilor este de înţeles, să zicem, pentru zonele aferente blocurilor, zonelor rezidenţiale, să pui taxă de parcare pe timpul zilei nu pare o soluţie uşor de acceptat. Cum vedeţi lucrurile, ca activist civic, ca luptător pentru spaţiul verde, pentru aer curat?
E adevărat că milităm pentru spaţiu verde, pentru biciclete, pentru transportul electric, apropo de tramvaie, care au fost scoase din oraşul Constanţa…Alte oraşe din lume îşi extind tramvaiele, numai că aici s-a plecat de-a-ndoaselea. Ca să poţi să faci ceva, trebuie să şi oferi! Adică, dacă interzici ceva, trebuie să-i aduci o ofertă cetăţeanului. Noi nu suntem Bucureşti sau alte capitale care ni se dau exemplu de către primarul Constanţei… Sau oraşe din vestul ţării care au transportul în comun cât de cât bine pus la punct, însemnând tramvaie, trolee…Bucureştiul are metroul, şi Clujul îşi dorea… Şi Constanţa poate că are nevoie de un metrou uşor, care să facă legătura de la sud, de la Cumpăna, podul de la Agigea, zona aceea, cu nordul oraşului…
În acest an a început reabilitarea Bulevardului Lăpuşneanu, prilej cu care peste 1.300 de locuri de parcare se vor desfiinţa, vor apărea în locul lor piste pentru biciclişti, speciale pentru autobuze. Între timp, nu s-a construit nicio parcare…Se va ridica una, la Casa de Cultură…
Noi am propus Primăriei Constanţa să stopeze acest proiect, chiar dacă e cu fonduri europene, pentru că el va implica, pe termen mai lung, probleme. Încă un lucru foarte important, asupra căruia am atras atenţia – dispărând aceste locuri de parcare, la parterul blocurilor sunt destul de multe firme, începând de la zona ICIL şi până spre Tomis III, în zona aceea, acele SRL-uri, uşor-uşor, cu timpul, vor trage obloanele. E o problemă care nu e gândită pe termen lung. Cei care au făcut programul pe timpul vechiului mandat se gândeau, şi ni se dădeau exemple din Uniunea Europeană, unde bulevardele sunt aerisite, spaţii verzi, numai că acolo cei din acele ţări au făcut parcări subterane, iar Constanţa a luat doar o părticică din acel proiect, adică doar faţada. Avem acele culoare pentru autobuze, un lucru bun, numai că nu au rezolvat şi problema parcărilor…
Sunteţi activist civic, vă luptaţi pentru apărarea unor drepturi… Cum vă poziţionaţi faţă de transformarea Peninsulei în zonă pietonală? Este o soluţie bună, aplicată greşit, sau este o soluţie aplicată la repezeală, fără a cântări implicaţiile? Se poate transforma, măcar parţial, în spaţiu pietonal această zonă?
Exact cum aţi spus şi dumneavoastră, şi noi avem aceeaşi părere – să fie pietonală o parte! Cred că a fost o mişcare greşită şi, drept dovadă că a fost o mişcare greşită, localnicii din Peninsulă nu numai că s-au revoltat, ci au ajuns şi în instanţă! Iarăşi ni se dau alte oraşe drept exemple, numai că nu putem să face o paralelă între Constanţa, Braşov, Cluj, Oradea sau Timişoara, pentru că noi avem alt specific şi avem altă geografie a zonei! De ce se i spune Peninsulă? Pentru că este înconjurată din trei zone de apă! Numai nordul, în zona Primăriei, face legătura cu oraşul. Şi noi am trimis către Primăria Constanţa anumite observaţii, la fel şi locuitorii din zona respectivă, iar atunci când s-a tras linie şi s-a pus pe şedinţa de consiliu local, niciuna, de la nicio persoană fizică sau juridică, nu a fost luată în considerare! Asta a însemnat că este fără deschidere de a dialoga cu cetăţenii…
Trecem la o altă temă…Am avut în această toamnă o situaţie în care primarul Vergil Chiţac a dorit să suspende Planul Urbanistic Zonal al staţiunii Mamaia, pentru a bloca ridicarea, la nesfârşit, de blocuri de locuinţe în staţiune, dar nici măcar consilierii din alianţă nu au votat proiectul. Ce se întâmplă în continuare? Există temerea că dezvoltatorii ar putea câştiga în instanţă reluarea lucrărilor în cazul suspendării PUZ-ului…
E adevărat, dar aici cred că au fost două proiecte – Palazu Mare, unde e acelaşi lucru – pe o parte este zonă de case şi între zone de case se construiesc blocuri, şi Mamaia, unde încă mai sunt locuri, spaţii verzi şi dezvoltatorii îşi doresc să construiască în continuare. Problema e că nu fac hoteluri şi, dacă ne uităm cu atenţie, Mamaia s-a transformat într-un cartier al oraşului Constanţa, care nu mai e ce era. S-a aglomerat şi în timpul toamnei şi iernii, iar dacă ne ducem acum spre Mamaia, vedem că este locuită. Trebuie, într-adevăr, să revină la PUG-ului oraşului, pentru că PUG-ul oraşului Constanţa e din 1999, iar aceste construcţii, în Mamaia şi Palazu şi chiar şi în oraşul Constanţa, sunt derogări de la PUG-ul oraşului. Aici am văzut că Nicuşor Dan a încercat în Bucureşti şi a reuşit, cât de cât, pentru un an. Pentru că aici ar trebui pus în balanţă…Haideţi să chemăm toţi dezvoltatorii care sunt în oraşul Constanţa şi în Mamaia, să spună fiecare ce viziune are, ce îşi doreşte să construiască! Şi atunci, îndr-adevăr, o transparenţă între Primărie, dezvoltatori, cetăţeni ar putea aduce ceva benefic şi atunci să spunem – „Da, e momentul zero, de aici putem să facem vile cu opt etaje, de aici 10, poate 20“. Trebuie un dialog, care la actuala administraţie cam lipseşte.
Interviu realizat de Marian Cosor / Foto: facebook.com/Sorin Belu
