Conferențiar universitar doctor Daniel Citirigă: Finalul Primului Război Mondial avea să schimbe în special harta Europei Centrale și de Sud-Est, și aici beneficiară a fost în mare parte și România

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 decembrie 2021, 10:43 / actualizat: 1 decembrie 2021, 12:04

Astăzi se împlinesc 103 ani de la momentul creării României Mari. Despre identitate și valori naționale ne-a vorbit, în direct, la “Interviul dimineții”, conferențiar universitar doctor Daniel Citirigă, prodecanul Facultății de Istorie a Universității Ovidius Constanța.

Care a fost contextul internațional al Marii Uniri?

Daniel Citirigă: După 2 ani de neutralitate, România, în august 1916 intra în război. Făcea o declarație de război Austro-Ungariei. România se alătura câtorva state, fiind în război cu Țările Puterilor Centrale. Pentru România, acest lucru însemna un angajament, iar dacă această tabără va fi declarată învingătoare la final avea să câștige teritorii din Austro-Ungaria, în speță Transilvania și Bucovina. La acel moment, marile puteri care se aflau în Antantă erau Marea Britanie, Franța și Rusia, iar de partea Puterilor Centrale: Austro-Ungaria, Germania și Imperiul Otoman. Finalul războiului care avea să țină 4 ani (Primul Război Mondial s-a încheiat în anul 1918) avea să fie un adevărat cataclism pentru țările de la acel moment, în sensul în care finalul războiului ne va găsi cu o altă hartă. Imperiul german avea să dispară. Germania avea să devină o republică, Imperiul Austro-Ungar avea să se fărâmițeze și aveau să apară noi state în Europa Centrală (precum Cehoslovacia). Polonia avea să revină pe harta Europei după 123 de ani. Părți din Austro-Ungaria se alipeau României, Serbiei. România, efectiv își dubla teritoriul și populația. Finalul Primului Război Mondial avea să schimbe, în special, harta Europei Centrale și de Sud-Est, și aici beneficiară a fost în mare parte și România.

Care sunt punctele importante ale Rezoluției de la Alba Iulia?

Daniel Citirigă: În primul rând… primul punct, care ne spune că adunarea decretează unirea cu România. Apoi, din punct de vedere politic, pentru fotografia de moment, trebuie să spunem că punctul al doilea prevedea că Transilvania avea o autonomie provizorie, Transilvania a avut un Guvern provizoriu. Nu în ultimul rând, aș sublinia că Rezoluția de la Alba Iulia este una extrem de liberală pentru acel moment, poate cel mai liberal document pe care l-a dat poporul român în secolul XX. Se făcea referire la dreptul minorităților de a se judeca și instrui în limba proprie. Ardelenii ne spuneau că “nu vrem să ne trasformăm din opresați în opresori”, trebuie să respectăm minoritățile. Se vorbea despre dreptul universal atât al femeilor cât și al bărbaților, ceea ce iar este o revoluție, pentru că la acel moment în vechiul regat existase un vot cenzitar. Femeile nu aveau drept de vot, deci nici vot universal nu era. Aceste lucruri nu s-au aplicat în integralitatea lor. Rezoluția de la Alba Iulia, practic, stabilea principii care aveau să ghideze cumva viața politică interbelică drept idealuri. Chiar dacă nu s-au impus, ele au stabilit un cadru la care oamenii politici se raportau. Aș spune că importanța Rezoluției de la Alba Iulia, pe lângă faptul că decretează Unirea, este chiar spiritul ei liberal, wilsonian, pentru că la acel moment în SUA îl aveam președinte pe Woodrow Wilson care vine cu alte principii, cu ideea autoguvernării, autodeterminării, spre a muta ideea guvernării cât mai mult spre comunitate, spre om.

Ce s-a întâmplat cu generația Marii Uniri?

Daniel Citirigă: Aici este un episod tragic al istoriei românilor în mare parte, pentru că acei oameni care au realizat Marea Unire și care și-au riscat de multe ori viața pentru a spune adevărul și pentru a realiza acest deziderat nu au fost respectați așa cum se cuvenea până la sfârșitul vieții lor. Odată cu instaurarea comunismului, unii dintre cei mai cunoscuți au fost chiar decimați. Pentru că Iuliu Maniu, spre exemplu, avea să moară în închisoarea de la Sighet în anul 1953. Cardinalul Iuliu Hossu de asemenea a făcut închisoare comunistă. Liderul social-democraților Ioan Flueraș a murit ucis în închisoare comunistă. Și lista ar putea continua.

Ce învățăm astăzi din istoria actului de Unire?

Daniel Citirigă: În primul rând, ar trebui să ne uităm la spiritul liberal, așa cum ar trebui să ne uităm și la declarația lui Carol I atunci când calcă prima oară în Dobrogea. Învățămintele trebuie să fie legate de modul în care acești oameni politici au înțeles să organizeze un stat în care majoritatea nu trebuie să distrugă o minoritate ci trebuie să o protejeze, în care toți oamenii trebuie să aibă sau să tindă spre drepturi egale indifferent de sex, rasă și așa mai departe. Secolul XX a fost, în primul rând, perioada în care oamenii au luptat pentru drepturi egale. Din această perspectivă cred că învățămintele Marii Uniri sunt legate atât de realizarea acestui ideal prin care toți românii au trăit pentru prima dată într-un stat. Trebuie să amintim că la sfârșitul războiului, contextul international ne-a ajutat ca și Basarabia să devină parte a României, după ce Imperiul Rus se fărâmițează. Deci era pentru prima dată când toţi românii puteau să trăiască într-un singur stat. Învățămintele sunt legate în același timp și de acest proiect de stat, pe care îl regăsim în Rezoluția de la Alba Iulia, care are grijă de toți cetățenii țării. Din punctul meu de vedere, învățămintele unirii țin foarte mult de profilul uman al celor mai importanți lideri. Poate că modelul pe care îl moștenim de la această Mare Unire este modelul lui Iuliu Maniu, care a fost un democrat, un om politic moral cum cred că rar găsim, cu care nu îți poate fi rușine în Europa.

Domnule Citirigă, sunteți cadru didactic și, prin prisma acestei profesii, sunteți apropiat de studenții dumneavoastră, de tânăra generație. Aveți discuții cu tinerii.. ce așteptări au ei de la România? Dar dumneavoastră, ca un cetățean român?

Daniel Citirigă: E mult să vorbesc în comun, în sensul în care părerile sunt așa împărțite. Câți tineri, tot atâtea dorințe avem. Din discuțiile cu ei, aș putea spune că pe de o parte mulți și-ar dori să existe posibilitatea de a rămâne în țară și să realizeze aici mai mult decât au oferit în ultimii ani în acest domeniu țara. Pe de altă parte, avem tineri care se consideră în primul rând cetățeni ai lumii, cetățenii europeni, aparțin unei comunități internaționale. Și atunci așteptările lor sunt legate doar de garantarea acestei apartenențe cumva. Și sigur tinerii își doresc un stat liber, un stat în care să poată spune ceea ce gândesc și să militeze pentru opțiunile lor politice. Iar eu sper să mă ghideze și întotdeauna îmi amintesc vorbele unui președinte american, John Fitzgerald Kennedy… cred că ar trebui să ne ghideze formula “Întreabă-te ce ai făcut tu pentru țara ta și nu ce a făcut ea pentru tine”. Ar trebui să repetăm aceste cuvinte mai des în mintea noastră și chiar în momente precum acesta în care noi sărbătorim o zi importantă pentru România. Atunci când suntem foarte fericiți și postăm lucruri de mândrie că suntem români cred că ar trebui să ne întrebăm și dacă România are motive să fie mândră de noi.

Realizator – Larisa Calistru