Ziua Mondială Maritimă | Ovidiu Cupşa, ambasador maritim al IMO: „Un tânăr care navigă trebuie să dea dovadă de dragoste de mare, dăruire, abnegație, capacitate profesională de a avansa“

Publicat de , 30 septembrie 2021, 10:45

Astăzi este „Ziua Mondială Maritimă“, instituită de Organizaţia Maritimă Internaţională. Pentru că în județele Constanța și Tulcea meseria de navigator este întâlnită mai mai des decât în orice altă parte a țării, invitatul de astăzi, la Interviul dimineţii, a fost Ovidiu Cupșa, director general CERONAV, ambasador maritim IMO.

Mulți tineri visează să devină navigatori. Pentru ei … care este calea de urmat și ce calități le sunt necesare?

Ovidiu Cupșa: Este o zi importantă pentru această categorie socio-profesională, cea a navigatorilor. România este membră a IMO din 1965. IMO este organismul mondial care legiferează tot ce înseamnă standardele și legislația pe mare. În prezent are 174 de state membre și 3 state asociate. Practic toate țările care au ieșire la mare sau au cel puțin o componentă de economie și legislație maritimă fac parte din IMO. Iar acest organism mondial organizează în fiecare an, la sfârșitul lunii septembrie „Ziua Mondială Maritimă”. Astăzi la IMO se organizează această zi, România ca stat membru organizează și ea evenimente paralele prin declarații de presă, prin mass-media. În acest an ziua este dedicată în special importanței pe care o au marinarii în economia mondială. În ceea ce privește întrabarea pe care mi-ați adresat-o, pot să vă spun că în România în continuare cariera pe mare rămâne una atractivă datorită compensațiilor financiare pe care le are (deși este o profesie extrem de grea, impune multe privațiuni și necesită un caracter puternic și multă dedicație). Meseria de navigator aduce și satisfacții profesionale. Un tânăr care navigă trebuie să dea dovadă de dragoste de mare, dăruire, abnegație, capacitate profesională de a avansa. Atunci când ești pe mare ai responsabilitatea să duci în siguranță un echipaj, o navă și mărfuri de sute de milioane de euro. Trebuie deci să ai nervii tari și capacitatea de a-ți asuma deciziile. Pe mare nu mai poate să intervină nimeni în sprijinul tău în momentul când faci o greșeală.

Există insituții de învățământ care instruiesc viitorii navigatori, iar în cazul Academiei Navale “Mircea cel Bătrân” și al Universității Maritime Constanța vorbim despre viitorii ofițeri. Care este rolul IMO și al centrelor de perfecționare precum CERONAV? De ce nu sunt suficente, pentru a profesa, diplomele de absolvire – diplomele de licență?

Ovidiu Cupșa: Există două nivele de pregătire profesională a viitorilor ofițeri de marină și bineînțeles odată ajunși în flotă acea formare continua. Primul este nivelul educational. Este nivelul de bază care se dobândește în universități. Totuși, având în vedere că vorbim despre o profesie globală în care sunt implicate 174 de state, o profesie în care echipajele sunt multinaționale și în care standardele sunt comune tuturor marinarilor la nivel mondial, nicio universitate din lume nu-și poate alinia total standardele la nivel mondial. Și atunci există cel de-al doilea nivel: cel al pregătirii profesionale continue, care se realizează prin organisme naționale de certificare și prin centre de training, cum este cazul CERONAV în România. Prin acest nivel se dobândesc în mod continuu, pentru că legislația, standardele, tehnica la nivelul lumii maritime evoluează în permanență. În aceste centre, în aceste organisme de certificare se face acea pregătire profesională continuă pentru a rămâne în standardele evoluției lumii maritime.

Tehnologia evoluează, iar transportul maritim se adaptează permanent. Renunțăm la navigația astronomică și folosim coordonatele furnizate de sateliti. Se adaptează și cursurile de perfecționare în ritmul în care evoluează tehnologia?

Ovidiu Cupșa: S-a renunțat la navigația astronomică în flota mondială. A rămas, dacă vreți, doar o materie de bază pentru pregătirea plenară a ofițerului de marină. Dar, în acest moment, poziția pe satelit, cărțile electronice deja au intrat în practica navigatorilor. Nu mai este o activitate efectivă la bordul navei. La nivel mondial există o convenție de pregătire a personalului navigant, o convenție semnată și de România și pusă în aplicare. În permanență cursurile de pregătire și perfecționare continua sunt adaptate la această convenție care an de an suferă îmbunătățiri, în funcție de standardele și de legislația internațională. În România avem în momentul de față aproximativ 35.000 de marinari brevetați, cu certificate de capacitate fie de ofițer, fie de personal navigant la bordul navei. Acești oameni navigă în flota internațională, noi suntem în acest moment cei mai importanți furnizori de ofițeri de marină la nivel mondial. Ei dețin poziții de top în această flotă: comandanți, avem șefi mecanici. Toți acești oameni respectă standardele, dezideratele IMO. Doar prin respectarea acestor deziderate certificatele lor sunt conforme pentru a putea naviga în flota internațională. În ceea ce privește provocările pe care le are IMO și problemele la care încearcă să  răspundă ca organizație mondială vreau să vă spun că IMO este un organism al Națiunilor Unite. Dezideratele principale sunt cele ale ONU. Chiar dacă este mai mult sau mai puțin un organism ethnic, care legiferează standardele maritime, IMO are 3 direcții importante: convenția care se referă la respectarea mediului maritim și reducerea poluării mediului maritim și în acest fel IMO răspunde în primul rând la provocarea gazelor de seră și a emisiilor nocive pentru mediul marin. A doua problemă importantă de care se ocupă IMO este legată de siguranța navigației. Așa cum vorbim la uscat despre mașini sau despre trenuri ca orice mijloc de locomoție, și la nivel maritim trebuie să existe legislație pusă în aplicație pentru garantarea siguranței la bordul navei. A treia direcție mare la care IMO trebuie să răspundă este legată de pregătirea profesională și siguranța navigatorului la bordul navei. În acest moment există provocări mari în ceea ce privește asistarea și implicarea, atât la ONU, cât și în relația cu guvernele pentru schimburile de echipaj. Pentru că în perioada pandemiei de COVID a existat o mare problemă cu schimburile de echipaj. Există provocări legate de piraterie, pentru că una dintre marile amenințări la care sunt supuși marinarii este și pirateria. Atacurile armate au rămas încă o amenințare teroristă asupra navelor. Am avut chiar cazul unui comandant român care și-a pierdut în mod tragic viața în Golful Oman din cauza acestei situații. Începând de pe 4 octombrie, Comitetul de Siguranță al IMO România va susține o declarație de condamnare a terorismului internaţional și a atacurilor armate asupra navelor.

Este departe perspectiva de a fi utilizate nave coordonate autonom, cu mult mai puțini navigatori la bord, sau  chiar conduse integral cu ajutorul tehnologiei? Când se va fabrica „nava fără capitan”?

Ovidiu Cupșa: S-a fabricat „nava fără căpitan”. Există în momentul de față testări în exploatare pe zone mici. Dar până la existența unei flote fără marinari vor mai trece multe zeci de ani. Deocamdată marinarii rămân lucrători esențiali ai economiei mondiale și asigură acest lanț logistic al economiei mondiale prin transporturi pe mare. Le transmit ’’La mulți ani!’’ marinarilor, oriunde s-ar afla!

Redactor: Larisa Calistru / Foto: unsplash.com, facebook.com