Dr. Loti Popescu: Modelele comportamentale alimentare ale părinților influențează foarte mult alimentația copiilor

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 14 septembrie 2021, 14:10

Odată cu începerea anului școlar, crește preocuparea părinților de a-și trimite copiii la școală cu un pachețel, cu mâncare sănătoasă.

Unul din patru copii din România este supraponderal sau obez, arată studii recente, iar obiceiurile alimentare sănătoase se învață în primii ani de viață, spun specialiștii, care afirmă și că primul model al copiilor sunt părinții.

De multe ori, programul încărcat al adulților îngreunează această misiune și îi îndeamnă pe copii să consume alimente nesănătoase.

“Le pun pachețel la școală, cu câte un sandviș și apă. Cu o excepție, că fac ei schimb pe stradă cu prietenii și își mai cumpără și chipsuri, și înghețată, și toate prostiile”, spune mama a doi copii, de 6 și 11 ani.

În șase ani, numărul copiilor supraponderali s-a dublat în orașele din România și a crescut de 4 ori, la sate. Starea de sănătate a poporului român nu este printre cele mai bune. România ocupă locuri fruntașe la bolile cardiovasculare și cancer, iar cele mai multe influențe, în generarea acestor boli, le are alimentația, afirmă șefa Biroului de Promovare a Sănătății din cadrul Direcției de Sănătate Publică a județului Constanța, dr. Loti Popescu.

“Alimentația poate să ne ducă mai aproape de sănătate sau mai departe de ea. Unul dintre factorii, care poate să genereze obezitate la copii, este lipsa alimentației la sân în primul an de viață.”

Nu ar fi bine să tragem concluzii greșite, atunci când vedem familii întregi de supraponderali. Nu este vorba de niciun factor genetic, spune dr. Loti Popescu, ci de un model comportamental: “Obezitatea la copii apare atunci când apar modificările la nivelul creierului, produse de o alimentație bogată în zahăr și grăsimi. Pe urmă, modelele comportamentale alimentare ale părinților influențează foarte mult alimentația copiilor.”

Așadar, ce le dăm copiilor să mănânce?

“Multe vitamine și minerale, mâncare sănătoasă”, spune din nou mama celor doi copii.

Rep: Și din ce vine mâncarea sănătoasă, văd că le dați pizza…

”Ei, de poftă, au cerut și ei”.

Rep: Cu dulciurile, cum stați?

“Mda, mai depășim limita”.

Rep: Îți plac dulciurile?

“Nu, nu așa mult”, spune fratele cel mare, care tocmai a început clasa a V-a.

Dacă întrebi câțiva părinți pe stradă, toți vor spune că își hrănesc corect copiii, iar consumul de dulciuri și pizza este întâmplător.

“Ar trebui să mănânce multe lucruri sănătoase, numai că unii dintre ei refuză, au anumite mâncăruri preferate și numai pe acelea vor să le ruleze”, ne-a spus mama unui băiețel de 5 ani.

Rep: Ce înseamnă mâncare sănătoasă?

“Luăm carne de țară și ouă, de la bunici, în rest, fructe, legume, mâncare gătită”, ne-a declarat mama a doi copii de vârstă preșcolară. “Încercăm să ne uităm pe etichete și să mâncăm sănătos.”

Rep: Ce părere aveți despre etichetele bio?

“Nu-mi dau seama în ce măsură sunt cu adevărat întotdeauna. Nu pot să zic că, dacă scrie , asta înseamnă că 100% este bio”, ne-a spus o educatoare, și ea mamă a doi copii.

“Fructele și legumele trebuie să reprezinte foarte mult din alimentația unui copil. Farfuria sănătoasă înseamnă jumătate din farfurie trebuie să fie cu legume, un sfert cu proteine și un sfert carbohidrați”, spune șefa Biroului de promovare a Sănătății, din cadrul DSP Constanța, dr. Loti Popescu.

Și vă rog să uitați de recomandarea de a mânca tot din farfurie. Un copil dolofan nu este neapărat și un copil sănătos.

Dr. Loti Popescu: “Înainte de a discuta despre ce să mănânce, este important ca acești copii să nu fie supraalimentați, trebuie evitat cu orice preț. Fiecare ființă umană știe exact cât îi trebuie.”

Redactor – Cristina Ghelasie