Cum va fi vremea pe litoral, în această vară. Interviu cu Roxana Bojariu, climatolog şi cercetător științific

Publicat de , 16 iunie 2021, 10:46

Schimbările climatice afectează toate regiunile lumii. Fenomenele meteorologice extreme sunt tot mai frecvente (Dobrogea este sub avertizare cod portocaliu de ploi, până la ora 23.00). Cum arată acum clima României comparativ cu anii trecuți? Cum va arăta în continuare și la ce să ne așteptăm? Care sunt consecințele schimbărilor climatice ? Aceste schimbări implică riscuri pentru sănătatea umană? Dar pentru floră și faună? Cum va fi vara pe litoral? Cum va evolua vremea în următoarele 24 de ore?

Invitată la ’’Interviul dimineții’’ a fost  Roxana Bojariu, climatolog, cercetător științific gradul I, coordonator al grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică și președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, a răspuns acestor întrebări.

Avem o intensitate puternică a precipitațiilor, vântul suflă cu putere, în urmă cu doar câteva zile am avut o ’’mică tornadă’’ la Corbu…De ce se întâmplă toate acestea?

Roxana Bojariu: Vorbim despre variabilitate climatică peste care se suprapune semnalul schimbării climei, iar efectul cumulat al acestor două componente până la urmă configurează vremea și, pe perioade mai mari, clima. Deci nu vorbim neapărat acum de o legătură directă cu schimbarea climei, este un episod de vreme, este un moment în timp și pentru a putea spune ceva despre felul cum evoluează clima trebuie să luăm în seamă statistica pe perioade mai mari. Dar indirect există legături între vreme și climă, inclusiv între fenomene extreme cum sunt cele pe care noi le simțim astăzi și intensitatea precipitațiilor de exemplu, care este din ce în ce mai mare în ultimele decenii dacă le comparăm cu cele precedente și dacă ne raportăm la perioade scurte de timp. Ori acest lucru are de-a face cu o atmosferă mai caldă în general, care conține în medie o cantitate mai mare de vapori de apă, vapori care pe condiții specifice vor da naștere la ploi torențiale mult mai abundente, având o calitate de vapori de apă care să alimenteze aceste ploi mult mai abundente.

Dar cum arată acum clima României și cum va arăta în continuare? La ce ar trebui să ne așteptăm?

Roxana Bojariu: Vorbim deja despre modificări în clima României, ca peste tot în lume, pentru că noi nu suntem o zonă izolată. Simțim și noi efectul schimbării climatice globale și vorbim statistic de temperaturi mai ridicate pentru majoritatea lunilor din an. Toamna semnalul nu se vede încă bine în statistică, variabilitatea climatică este mai mare. Dar, pe de altă parte, avem de-a face în sezonul cald cu valori de căldură mai frecvente și mai intense. Crește numărul de zile cu valuri de căldură în care temperatura maximă depășește 37 de grade celsius, în care acel indice de temperatură – umiditate depășește 80 de unități. Crește semnificativ mai ales în partea de sud a țării și în vestul extrem. Pe de altă parte, vorbim și despre modificări care țin de anotimpuri. Statistic vorbind, avem primăveri care se declanșează  mai repede. Nu este cazul anului 2021, dar încă o dată spun: dacă vorbim despre climă vorbim despre o perioadă mai mare de timp și statistica ultimelor 3 decenii, comparate cu cele precedente, ne arată acest lucru. Există fluctuații cum vă spuneam, există și variabilitate naturală. De aceea nu orice primăvară se declanșează mai devreme decât precedenta în mod automat, ci avem și fluctuații. De asemenea, vara durează mai mult, se extinde spre toamnă și aceste modificări se vor accentua în anii și deceniile care urmează, cu atât mai mult cu cât concentrația globală a gazelor cu efect de seră va fi mai mare.

Care sunt consecințele schimbărilor climatice? Implică riscuri pentru sănătate? Dar pentru floră și fauna?

Roxana Bojariu: Din păcate, da. Dacă vorbim de sănătatea publică, de sănătatea umană, ne referim mai ales la efectele în marile aglomerări urbane, acolo unde pe lângă semnalul global al încălzirii avem și acea insulă de căldură a orașului, care se suprapune, și evident că stresul termic este mult mai mare, densitatea populației este mai mare și atunci vorbim despre riscuri sporite. Sunt riscuri ce țin de stresul termic mai mare, pe de o parte, dar pe de altă parte aceste valuri de căldură în zona orașelor vin și cu o degradare a calității aerului. Poluarea este favorizată în condițiile în care ai un cer senin, un relativ calm atmosferic, deci nu se disipă poluanții emiși, așa cum se întâmplă în cazul condițiilor în care ai val de căldură. Vorbim și despre efecte asupra florei și faunei, pentru că regimul termic și al precipitațiilor înseamnă modificări în condițiile propice pentru diverse plante și animale. Și atunci ele încearcă să migreze spre alte zone unde să regăsească condițiile optime. Acest lucru ajută la adaptare până la o anume limită. Pentru că, dacă există obstacole în calea acestei migrări, evident că speciile de plante și de animale respective pot chiar să dispară. Vorbim despre modificări în felul în care urcă pe etajele altitudinale în zona de munte, speciile de animale și plante dar nu pot să urce decât până la un anumit moment, pentru că pe urmă nu mai au unde și atunci evident că acele specii din zona alpină de exemplu sunt cele mai expuse dispariției. Nu au unde să se ducă mai departe ca să-și regăsească condițiile.

Un strat gros de mucilagiu marin a fost observat la malurile orașului Ordu, în nordul Turciei și sudul Mării Negre. De ce a apărut el?

Roxana Bojariu: Din păcate a apărut tot în urma activității umane pentru că toate substanțele care provin de exemplu din fertilizarea solului pentru agricultură au ajuns până la urmă în cantități mult mai mari în apa mării. Ori mările închise cum sunt Marea Marmara și Marea Neagră sunt mult mai expuse acestor episoade de modificare a compoziției apei, pentru că aceasta nu este practic ventilată îndeajuns și se concentrează aceste substanțe care dau naștere unor anumite microorganisme. Acestea consumă oxigenul și, evident, celelalte organisme (flora și fauna marine) sunt expuse dispariției. Pentru că astfel de episoade grave în mări închise în mod clar nu pot fi ușor gestionate. Este vorba despre procese la care trebuie să ne uităm cu mare atenție și să încercăm să păstrăm un mediu curat, tocmai pentru a nu interveni în aceste echilibre ale ecosistemelor marine, foarte importante până la urmă.

Vremea pe litoral nu este deocamdată pe placul turiștilor. Dobrogea este sub avertizare cod portocaliu de ploi, până la ora 23.00. Ce ne așteaptă în continuare?

Roxana Bojariu: Vremea se va ameliora, iar în ultima decadă a lunii se pare că și în zona litoralului vor fi temperaturi apropiate de normal, acest lucru însemnând maxime cuprinse între 24 și 28 de grade Celsius, minime între 15 și 18 grade Celsius. Vor mai fi episoade cu ploaie. Până la urmă luna iunie este cea mai ploioasă din an în mod climatic. Anul acesta, peste normalul climatic am avut cantități de precipitații mult mai mari. Datele de până acum ne arată că ne vom întoarce la condițiile normale și este important să urmărim totuși și actualizările prognozelor, a celor cu anticipație imediată, de tip nowcasting.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – Arhivă