Interviu – Ziua Internaţională a Presei Libere: Raluca Petre, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității Ovidius din Constanța

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 20 aprilie 2021, 09:29

Astăzi, 20 aprilie, este „Ziua Internaţională a Presei Libere”. Aceasta este marcată începând din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei „Reporteri fără frontiere”.

La „Interviul dimineții” Radio Constanța am stat de vorbă despre semnificația unei prese libere, pluraliste și independente cu Raluca Petre, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității Ovidius din Constanța, coordonatoarea programului de master, relații publice și dezvoltare interculturală la Facultatea de Litere a Universității „Ovidius” din Constanța.

Publicul are dreptul la informare corectă și obiectivă și, tocmai de aceea, in numele interesului public, este nevoie ca presa să fie liberă pentru a putea rosti adevărul. Ce instrumente avem pentru a măsura gradul de libertate a presei din România, astăzi?

Raluca Petre: Este foarte interesant cum definim libertatea și avem aici două coordonate: libertatea față de factorul politic și libertatea față de viață. Ne dăm seama dacă presa este liberă în măsura în care este destul de departe de politic din punctul de vedere al guvernării și al finanțării și destul de departe de piață încât publicitatea să nu interfereze în conținutul editorial. Acestea sunt cele două coordonate la care ne putem uita ca să vedem în ce măsură presa poate într-adevăr să aibă autonomie, încât să servească interesului public. Dacă e să vă răspund concret, cât de liberă este presa, eu cred că este la o distanță mai mare față de politic și la o distanță prea mică față de piață și de publicitate.

Aveți un doctorat în Sociologie susținut la Graduate School for Social Research (Varșovia), teza având ca subiect schimbările instituționale prin care au trecut mass-media din România. Aveți și o concluzie, presa se schimbă, dar schimbările sunt pozitive?

Raluca Petre: Schimbarea a fost fundamentală mai ales din punct de vedere economic. În primul rând trebuie să ne uităm la schimbarea de regim de proprietate. Practic presa a trecut din proprietatea statului în proprietate privată. Și următoarea întrebare este “În ce măsură întreprinderile de presă sunt sustenabile”? Să spunem că există cerere pentru conținut jurnalistic, dar sunt oamenii pregătiți să plătească pentru conținut jurnalistic? Mai degrabă nu! Și atunci putem spune că în măsura în care piața nu e destul de robustă încât să susțină financiar conținuturi jurnalistice de calitate,
schimbările acestea nu sunt neapărat bune pentru că vulnerabilizează presa foarte mult, punând-o pe o piață care este fragilă.

Realitatea ne arată că activitatea jurnalistică poate fi dificilă, riscantă, mai ales acolo unde jurnaliștii independenți investighează cazuri de corupție. Cât de vulnerabilă este această profesie?

Raluca Petre: Este o profesie foarte vulnerabilă, mai ales că jurnalismul de investigație presupune multe resurse, timp, profesioniști, practic redacții care trebuie să fie robuste din toate punctele de vedere. România în momentul de față nu prea are coordonatele care să îi permită să dezvolte acest tip de jurnalism. Din fericire mai există „insule” de profesionalism cum este serviciul public de radio de exemplu(cum sunteți și dumneavoastră), mai sunt proiecte independente de investigații susținute de al treilea sector (adică de societatea civilă). Dar nu sunt neapărat reprezentative statistic la nivelul ofertei de media din România.

Tentativelor de intimidare si control li se alătură promovarea agresivă a știrilor false, manipulările și dezinformările publicului, propagate în mediul virtual. Cu ce efecte asupra demersului jurnalistic de a aduce adevărul?

Raluca Petre: Noile media au adus cu ele atât oportunitatea ca toate vocile să fie auzite cât și riscul dezinformării să crească exponențial. Practic în media clasice, cel care păzește porțile informației este jurnalistul. Și atunci acolo se face selecția, ierarhizarea, filtrarea conținuturilor. Practic la cetățeni ajunge un conținut care este verificat cumva, care este ordonat, sistematizat. În noile media circulă liber atât informații bune realizate de jurnaliști cât și știri false, multă propagandă iar practic responsabilitatea de a face distincții semnificative între conținuturi bune și conținuturi toxice este la nivelul cetățeanului. Deci cade pe umărul cetățeanului să-și dea seama ce este informație și ce nu este.Iar mulți cetățeni nu sunt pregătiți să facă aceste distincții semnificative. Conținuturile acestea și mai ales conținuturile toxice se viralizează mult mai mult decât conținuturile adevărate. Și atunci riscul este să avem mult mai multe informații false care circulă bine decât conținut jurnalistic de calitate.

Cum este și cum trebuie sa fie presa publică?

Raluca Petre: Presa publică trebuie să fie profesionistă și autonomă.Practic să răspundă valorilor profesiei, nu intereselor terților. Și acest lucru este cel mai greu de făcut. Nu trebuie să răspundă niciunei agende politice sau comerciale, ci agendei interesului public. Iar acest lucru se poate face din punctul meu de vedere doar cu o stabilă finanțare,cu guvernanță democratică, cu proceduri și cu mult profesionalism la nivelul jurnaliștilor din sistemul public de media. Le urez tuturor jurnaliștilor să fie curajoși, să privească realitatea în față, să facă distincție între ce este relevant și ce este doar palpitant, să nu uite de interesul public și să nu uităm de cetățeni și de dreptul lor de a fi informați corect. Le urez tuturor mult succes!

NOTĂ: Pe 3 mai este „Ziua mondială a libertăţii presei”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

Realizator – Larisa Calistru