Mărturii ale vieții creștine la Pontul Euxin: basilica mare și basilica mică din Constanța

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 24 aprilie 2021, 13:05

O viață creștină veche de milenii, cu importante edificii care atestă, peste timp, suflul religios al anticului Tomis: în Constanța de astăzi nu este greu să găseșto mărturii ale vieții creștine din primele veacuri.

Două dintre basilici, descoperiri ale secolului trecut atestă acest fapt. Ne introduce în epocă cercetătorul științific Gabriel Custurea de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța:

În anii `50 și `60, în anii aceia, Constanța era răscolită de șantiere. Pe marginea șinelor, pe marginea căii ferate care venea până în centru erau diverse case. Au fost rase și s-a făcut cartierul care ține de la statuia Libertății, Eliberării a lui Boris Caragea până la gara nouă. Jumătate din cartier este făcut pe Tomisul vechi. Și-atuncea era imposibil să nu ai descoperiri mari. Ș-au fost descoperite două bazilici atunci: una mare, cu martirium, și una mai mică lângă zidul Tomisului, cam în dreptul Republicii: cinematograful Republica devenit acum Centrul Cultural Jean Constantin.

Este unul din puținii arheologi ce astăzi pot povesti despre basilica mare, episcopală a Constanței:

Eu am văzut-o pentru că în` 77 s-a făcut aniversarea a 100 de ani de independență a României. Au refăcut Arhiepiscopia Tomisului care, de fapt, este prima Mitropolie-Arhiepiscopie de pe teritoriul României. Și ar fi trebuit să fie Arhiepiscopul-primat al României. Atunci au scos-o pentru că trebuia uns arhiepiscop, nu-știu-ce, și trebuia să se vadă legătura de 1.400 de ani de când a dispărut acea biserică pe la șase sute, șase sute și ceva până la 1977. Și s-a desfăcut, s-a curățat. Culmea este că în pământul pe care îl puseseră, îl tasaseră am găsit un unguentariu de sticlă de vreo 15 centimetri lungime întreg. Deci, când au săpat în `57 nu l-au găsit, s-a astupat și l-am găsit noi în `77, deci la douăzeci de ani după.

Basilica era impresionantă, chiar și pentru o construcție din acest secol. Iată cum arăta aceasta:

Rădulescu a publicat-o, care era tânăr arheolog la vremea respectivă, șeful secției de arheologie, și bătrânul Canarache. Bătrânul…evident că bătrânul îi spuneau ei pentru că era chiar și moș Canarache pentru că avea 70 de ani (râde).Se află într-un spațiu verde, este acoperit numai un perete de bloc din cele lungi, de patru etaje, dinspre str. Traian. Pe peretele sudic stă un bloc. Era mare, circa 50 metri lungime, adică puteau încăpea în ea 1.500-2.000 de oameni. Asta s-a considerat biserica episcopală mai ales că avea și o criptă: se cobora pe multe scări și în cripta aceea ar fi trebuit să fie oase de martiri, etc. Nu s-a găsit. Orice biserică cu martiriu însemna că avea episcop.

Basilicile Constanței și primele secole ale creștinismului la Marea Neagră.

Redactor – Dana Malciu / sursă foto: http://ebridge.info