Energia verde, sustenabilă, folosind resursele prietenoase cu mediul, este un subiect aflat în atenția municipalității constănțene

Publicat de Doina Sirbu, 23 martie 2021, 10:06

Tranziția spre energia verde, sustenabilă, folosind resursele prietenoase cu mediul, este un subiect aflat în atenția municipalității constănțene. În acest context, conversia Punctului termic 31, din Zona Faleză Nord, într-o centrală termică autonomă, prin folosirea de panouri solare și încălzire cu peleți, pare a fi un proiect de succes.

Laurențiu Despina a stat de vorbă cu Iulian Horneț, reprezentantul societății care implementează proiectul și cu profesorul Eden Mamut  de la Universitatea Ovidius.

Domnule Horneț, societatea dumneavoastră are în implementare un proiect inovativ de producere a energiei termice, care presupune utilizarea unor surse de energie verde.

“Cel de la PT31 înseamnă două centrale de câte 525 de KW, deci, 1,050 MW care va încălzi, prin sistem individual, apartamente, circa 150 de apartamente sau 200 de garsoniere şi asigură o energie ieftină pentru că producţia ei este în raport de costul pereţilor între 100 şi 200 de lei/MW, ceea ce înseamnă că reducem la jumătate preţul gigacaloriei produsă astăzi, la Constanţa, care este peste 400 de lei. Este o soluţie cu alternativă proprie.  N-ai voie să rămâi fără căldură, n-ai voie să rămâi fără apă caldă”, a declarat Iulian Horneț.

Ce valoare poate avea o astfel de investiţie şi ce orizont de finalizare?

“Investiţia se duce undeva la peste 100.000 de euro – fabricarea şi instalarea întregului proiect. El durează cam două luni de zile”, mai spune Iulian Horneț.

Credeţi că această soluţie tehnologică pe care o propuneţi poate fi extinsă şi la alte obiective?

“Cu siguranţă! Pentru toate fluxurile termice care sunt astăzi solicitate: apă caldă, apă supraîncălzită, aburul, aer cald, radiaţii termice. Avem biomasa, plasticuri, cauciucuri, pământul infestat. Şi Constanţa are acolo pământul infestat de hidrocarburi. Avem şlamurile petroliere şi astea toate se pot recicla sută la sută cu tehnologie care este deja în funcţiune”, a precizat Iulian Horneț.

La rândul său, profesorul Eden Mamut, de la Facultatea de Inginerie a Universităţii Ovidius, a coordonat colectivul de cercetare care a permis implementarea cu succes a proiectului.

“Prin acest proiect, colectivul de cercetare din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa, colaborează cu 9 intreprinderi partenere în vederea implementării, testării, conceperii de produse şi servicii pe bază de nanomateriale şi nanotehnologii. Aşa am ajuns la pilotul în care să concepem într-un fel, un model funcţional de conversie a unui punct termic într-o centrală autonomă funcţionând pe resurse regenerabile. Practic, Universitatea a conceput instalaţia. Instalaţia aceasta incorporează două tehnologii. E vorba de panouri solare termice şi boilere cu peleţi. Împreună cu intreprinderea care realizează astfel de instalaţii solare am dezvoltat soluţiile antistatice care să protejeze suprafeţele active ale panourilor solare. Tema noastră de cercetare a fost  legată de realizarea unei instalaţii de filtru catalitic dinamic, care, folosind catalizatori nanostructuraţi are rolul ca, în momentul în care porneşte boilerul, să anuleze efectul acesta negativ, adică să reducă fumul şi formarea de funingine”, a declarat profesorul Eden Mamut.

Interviu realizat de Laurenţiu Despina / Foto – unsplash.com