Buget de 700.000 de lei pentru susţinerea crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi Mangaliţa (proiect)

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 martie 2021, 11:28

Programul de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele autohtone Bazna şi Mangaliţa va avea alocată, în acest an, o sumă de 700.000 de lei din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul ministerului de resort.

În 2020, suma bugetată acestui program a fost de un milion de lei şi a vizat acordarea unui sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiţia comercializării a minimum patru purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute în actul normativ.

„Prin Hotărârea Guvernului nr. 365/2020 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”, pentru perioada 2020-2022, s-a urmărit încurajarea crescătorilor de animale de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, în vederea creşterii numărului de animale de reproducţie deţinute şi creşterii numărului de produşi valorificaţi de la acestea, cu scopul creşterii efectivelor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa la nivel naţional. Având în vedere necesitatea continuării sprijinirii crescătorilor de scroafe din rasele Bazna şi Mangaliţa, se impune bugetarea schemei pentru anul 2021, astfel încât să se continue susţinerea producţiei de purcei şi animale de reproducţie. (…) Prin prezentul proiect, se aprobă valoarea schemei de ajutor de minimis, pentru anul 2021, respectiv 700 mii lei, care se încadrează în valoarea totală estimată a schemei de ajutor de minimis, pentru perioada 2020 – 2022, de 4.000 mii lei. Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2021″, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de HG.

MADR arată că sprijinul acordat prin proiectul de act normativ va contribui la creşterea efectivelor de animale de reproducţie din rasele Bazna şi Mangaliţa şi a numărului de purcei comercializaţi de la acestea. „Având în vedere că sistemul de creştere al porcilor din rasele Bazna şi Mangaliţa este extensiv, printre beneficiarii ajutorului se vor număra şi crescători de porci din categoria întreprinderilor mici”, conform sursei citate.

Anul trecut, Executivul a aprobat prelungirea schemei de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa până în 2022, modificând şi unele măsuri de aplicare a acesteia.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara, în luna august a anului trecut, că vechiul program guvernamental de susţinere a creşterii celor două rase autohtone de porci Bazna şi Mangaliţa, lansat la începutul lui 2018 în mandatul ministrului Petre Daea, ar fi fost unul „irealist” şi a susţinut, totodată, că, în trei-patru ani, prin noul program, se va ajunge la un număr de porcine care să asigure stabilitatea raselor respective.

„Programul de stimulare a creşterii celor două rase autohtone care erau în pericol de abandon l-am modificat la începutul anului (2020 n.r,), la cererea membrilor acestor asociaţii. Pentru că vechiul program era total irealist. Adică, cineva dona nişte purcei de rasă Mangaliţa sau Bazna, statul îi plătea o anumită sumă, cel care îi primea trebuia să îi crească şi trebuia să îi dea la un abator care era obligat să îi plătească o anumită sumă. Nu avea nicio logică, nu putea statul să intervină în relaţiile comerciale între mai mulţi agenţi economici să dicteze piaţa. Iar oamenii nu au aplicat şi au venit să ne spună că doresc o altă schemă de sprijin”, a afirmat Oros, într-o conferinţă de presă susţinută în comuna Mihalţ, din judeţul Alba.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie relevă că, în luna mai 2020, erau înscrise în Registrul Genealogic 1.030 de capete scroafe din rasele Bazna şi Mangaliţa, dintre care 316 capete scroafe sunt deţinute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un număr de 714 capete scroafe erau deţinute de persoane fizice care îşi pot schimba forma de organizare şi pot deveni eligibile.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă