În curând vor începe verificări, la nivel național, legate de modul în care sunt cheltuiți banii pentru ajutoarele sociale

Publicat de Doina Sirbu, 21 ianuarie 2021, 09:02

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a declarat că, în perioada următoare, vor avea loc verificări la nivel național, legate de modul în care sunt cheltuiți banii pentru ajutoarele sociale. Raluca Turcan spune că, în multe situații, banii sunt primiți în mod nemeritat. Primarul comunei constănțene Cumpăna, Mariana Gâju, este un critic vehement al celor care se bazează doar pe aceste forme de sprijin din partea statului și refuză să se angajeze. Există, însă și voci din societatea civilă care susțin că refuzarea unui loc de muncă de către asistații social este pe deplin justificată.

Autorităţile constănţene nu au primit deocamdată instrucţiuni de la Bucureşti pentru a demara verificările. Modul în care sunt cheltuiţi banii cu asistenţa socială este o temă care apare cu regularitate în spaţiul public. La nivel naţional, 160.000 de persoane şi familii beneficiază de diverse forme de ajutor social – venit minim garantat, indemnizaţie de creştere a copilului, alocaţie pentru susţinerea familiei şi altele. În judeţul Constanţa, în luna noiembrie a anului trecut, erau mai puţin de 3.400 de beneficiari ai venitului minim garantat. De multe ori se spune că aceşti oameni primesc banii degeaba, iar printre cei care lansează astfel de acuzaţii, se află şi ministrul Muncii. Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, a fost, de-a lungul timpului, un critic vehement al celor care se mulţumesc doar cu ajutorul de la stat şi afirmă că toţi cei 70 de beneficiari de venit minim garantat din Cumpăna, muncesc pentru fiecare leu primit.

“Nu există să avem acordare de ajutor social locuitorilor comunei Cumpăna, fără ca aceştia să presteze ore de muncă în folosul comunităţii. Aceasta, în funcţie de cuantumul de ajutor social pe care îl primeşte persoana sau familia respectivă. Cel care a primit un loc de muncă şi a refuzat locul de muncă, nu mai este beneficiar de ajutor social. Cel care nu şi-a executat orele  necesare pentru a obţine acest ajutor social, i-a fost reziliat dosarul pentru ajutor social”, spune Mariana Gâju.

Reprezentanţii societăţii civile spun că există şi acest pericol, concretizat de fapt, într-o astfel de atitudine, când ajutorul social, venitul minim garantat, nu mai reprezintă doar un sprijin temporar, ci devine un mod de viaţă.

“Cum gândeşti şi cum elaborezi aceste scheme de ajutor social, astfel încât să nu descurazeje integrarea persoanelor beneficiare pe piaţa muncii. Nu-i o problematică pe care ne-o punem noi în România, e, în genere, o provocare a politicilor sociale. Ştiu că la noi e prezentă această problemă, dar este completamente lipsită de temei, dintr-un motiv foarte, foarte simplu. Chiar dacă se cumulează mai multe tipuri de ajutor social, cumulul tuturor acestor ajutoare, duce la o sumă care este, per gospodărie, semnificativ mai mică decât un salariu, deci, este cu vreo 40, 50% mai mică decât salariul minim pe economie”, a declarat Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia “Friedrich Ebert”.

Chiar şi aşa, unii preferă doar să supravieţuiască şi refuză să îşi crească veniturile dacă asta înseamnă să muncească, mai ales, pe bani destul de puţini, spune Mariana Gâju.

“Atunci când cauţi să angajezi pentru o activitate, la nivelul localităţii, la nivelul agenţilor economici, în agricultură, în microferme, nu găseşti un am ca să vină să lucreze. Şi atunci, am solicitat drastice condiţii pentru beneficiarul de ajutor social, nicidecum să încurajăm nemunca prin acordarea cu uşurinţă a acestor ajutoare care nu înseamnă decât tot banii noştri, tot bani publici, pe care în loc să îi folosim în realizarea infrastructurii, dăm pentru cei care spun să mă duc să muncesc degeaba, mai bine stau acasă şi primesc ajutor social”, a declarat Mariana Gâju.

Situaţiile de acest fel trebuie, însă, private mai cu atenţie, crede Victoria Stoiciu, pentru că există argumente solide pentru care unii asistaţi sociali refuză să se angajeze.

“Motivul pentru care unele persoane rămân într-o formă de asistenţă socială care se cronicizează, dar nu au în niciun caz aşa cum se spune cu lenea, cu parazitismul acestor categorii sociale vulnerabile. Au legătură cu faptul că nu există locuri de muncă. Foarte mulţi sunt în rural dintre cei care iau ajutoare sociale. În rural nu avem locuri de muncă. Dintr-o dată, dacă vorbim de un loc de muncă la oraş,  problema se schimbă, pentru că trebuie să suporte costul navetei şi atunci nu mai devine atât de atractivă posibilitatea unui job pe salariul minim. Sunt familii care au în grijă copii mici şi nu există infrastructură pentru îngrijirea copilului – creşe, grădiniţe. Nu pot să plece, pentru că trebuie să stea acasă cu copiii, pentru că sunt prea mici. Sunt diverşi factori sociali şi economici şi financiari care împiedică unii oameni să îşi ia un loc de muncă. Din experienţa mea, vă spun, factorul financiar este cel mai puternic, pentru că nu găsim locuri de muncă în mediul rural şi a-ţi lua un loc de muncă la oraş, iar vine cu alte costuri, practic, nu mai devine rentabil să munceşti pentru salariul minim”, spune Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia “Friedrich Ebert”.

Aceasta mai spune că România alocă doar 0,1% din PIB pentru combaterea sărăciei, inclusiv cu aceste forme de ajutor social.

Redactor – Bogdan Comşa / Foto – arhivă