Prof. Univ. Dr. Jipa Rotaru: „Scânteia” revoluției populare din 1989 a fost la Iași, pe 14 decembrie
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 14 decembrie 2020, 12:05
Acum 31 de ani (1989) un grup de intelectuali, studenţi şi muncitori din Iaşi, oponenţi ai regimului comunist, a încercat să organizeze o adunare în Piaţa Unirii, sub egida Frontului Popular Român.
Mitingul a fost preîntâmpinat de autorităţi.
Profesor universitar doctor Jipa Rotaru, comandor în rezervă, istoric militar, a vorbit într-un interviu acordat Radio Constanța despre Revoluția din decembrie 1989, socotind Iașiul „scânteia” revoluției populare.
Marcăm anul acesta 31 de la Revoluția din Decembrie 1989… În 16, 17 Decembrie scânteia revoltei populare începea la Timișoara. Ce s-a întâmplat la Timișoara în acele momente?
Prof. Univ.Dr. Jipa Rotaru : Subiectul este foarte interesant și îl tratez cu puțină reținere, dat fiind faptul că întâmplător m-am aflat atunci undeva în mijlocul evenimentelor. Despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989 s-ar putea vorbi ore în șir, vreau să vă rog să fim de acord că momentul declanșator sau de început, „scânteia” revoluției populare, a început ceva mai devreme de 16-17 decembrie la Timișoara. A fost 14 decembrie la Iași. Cei care am analizat și analizăm în profunzime evenimentele ne-am convins că adevăratul sens al unei revoluții acolo „s-a clocit”. Termenul este poate vulgar dar cam așa s-a întâmplat. Din păcate, cei de la Iași, care s-au adunat în după-amiaza zilei de 14 în ideea pornirii unei mișcări populare de amploare, date fiind condițiile concrete ale acțiunilor de atunci au fost descoperiți, arestați și interogați așa cum știa numai Securitatea noastră să o facă pe vremurile acelea. Deci Iașiul trebuie pus la locul lui, este primul moment al mișcării acesteia care s-ar fi vrut revoluționară. Cât privește Timișoara… lucrurile au evoluat întrucâtva și sub impulsul celor petrecute la Iași. Încet-încet, pe diferite căi (mass-media nu era atunci atât de dezvoltată ca acum) s-a auzit și la Timișoara despre ce s-a întâmplat la Iași. Aici spiritul de revoltă era mult mai aprofundat decât în Moldova. Muncitorii de acolo sufereau deoarece condițiile de trai din toamna-iarna lui 1989 erau destul de vitrege. N-aș vrea să fac comparație cu lipsa de căldură din zilele noastre din capitală, dar cam așa erau. La care se adăugau criza de alimente, tratamentul inuman la care erau supuse diferite categorii și – de ce nu? – se adaugă și nemulțumirile din armată. Eu sunt militar și atunci eram chiar în plină activitate. Vreau să vă spun că un eveniment care a contribuit la declanșarea mișcărilor de atunci l-a constituit faptul că în acel an, cadrele militare care urmau să fie avansate în grad pe 23 august nu au mai fost avansate, din ordinul cabinetului 2, pentru a realiza anumite economii. La Timișoara 16-17 decembrie, pe fondul acesta pe care am încercat succint să îl prezint, se produce un eveniment care este într-un fel surprinzător pentru noi, istoricii militari româniși în ziua de azi : acea revoltă care se întâmplă în parohia pastorului Laslo Tokeș. Fără să insistăm, doar într-o frază să spunem că evenimentul creat de el nu era străin de izvoare de peste frontierele naționale. Laszlo Tokeș dezlănțuie o mișcare proprie în interiorul parohiei lui și cei care aparțineau parohiei respective încep să se strângă. Încep să manifeste în număr tot mai mare, dar seara încep să apară în oraș tot felul de persoane străine care dau foc la vitrine, devastează magazinele și se lansează într-o acțiune din aceasta de revoltă spontană. Acesta este momentul care declanșează evenimentele, momentul în care de la nivel central se hotărăște să se intervină armat pentru a pune capăt acestor dezastre care se preconizau. Din ordinul Bucureștiului, al Comitetului Central (unde se știe, deja exista o stre de alertă) se trimite acolo o delegație militară și o delegație a Comitetului Central în frunte cu Ion Coman, Gușe și Victor Stănculescu. Aveau sarcina să pună capăt revoltei acolo începute. Sigur, nu s-a mai putut. Până au ajuns ei, revoluționarii s-au ridicat masiv și au ieșit cu zecile de mii în stradă și au continuat acțiunile acelea de devastare. În aceste condiții, în seara zilei respective s-a tras la Timișoara.
Cum au evoluat lucrurile și cum s-a ajuns la lupte de stradă în Capitală?
Prof. Univ.Dr. Jipa Rotaru : La Timișoara au fost împușcați mulți oameni, în număr impresionant. Centrul atenției s-a îndreptat de data aceasta spre acel camion frigorific care spre dimineață, după prima noapte de măcel, a fost încărcat cu 40 de cadavre și trimise din ordinul Elenei Ceaușescu la crematoriul de la București pentru a fi arse și a se pierde urma celor care au fost împușcați. În ziua de 17 decembrie ies în stradă muncitorii de la Uzinele Mari din Timișoara, generalul Gușe are curajul să-i întâmpine și să-i oprească de la devastările pe care voiau să le facă în continuare. În aceste condiții, Timișoara, unde sunt aduse unități și mari unități, inclusiv de tancuri din zonele de garnizoană învecinate, se liniștește întrucâtva, speriată poate și de evenimentele care se derulau acolo și nu aveau nimic în comun cu spiritul neamului nostru. Aici vreau să subliniez un lucru pentru cei mai tineri care n-au trăit evenimentele și vor să știe : de fapt România a fost singura țară în care regimul acesta totalitar comunist a căzut pe cale armată, prin morți și împușcați, prin scoaterea armatei și nu numai în stradă. Celelalte state și-au rezolvat problemele pașnic. Păcat! Așa a fost să fie. Din păcate ne-au costat toate aceste evenimente, am plătit cu viețile a peste 1000 de tineri nevinovați dintre care eu, ca soldat, nu pot să nu spun că 250 au fost militari, ofițeri și militari în termen. Despre ei am studiat această chestiune în profunzime, am scris și o să mai vorbim, în memoria lor, pentru că le datorăm această brumă de libertate pe care am câștigat-o, le datorăm acele lucruri la care nici nu tânjeam, pe care ni le aduce Occidentul și le datorăm viitorul acesta destul de „încâlcit”.
Ce ar trebui să știe tânăra generație despre Ceaușescu și despre revoluție? A fost revoluție, revoltă sau lovitură de stat?
Prof. Univ.Dr. Jipa Rotaru : Am studiat mult problema. Părerea mea personală este că a început ca o revoluție (și am dat exemplu Iașiul și Timișoara) cu primii oameni care au ieșit în stradă. S-a început cu un „embrion” de revoluție, s-a reușit într-un anumit fel să se câștige anumite drepturi și libertăți. În momentul acela a intervenit însă eșalonul II al Partidului Comunist Român care dispărea de pe scena politică în frunte cu „tovarășul” Ion Iliescu și au furat pur și simplu acele prime înfăptuiri, acel început de revoluție. Și atunci s-a trecut la o lovitură de stat ale cărei consecințe le suportăm și astăzi. Lovitura de stat este acel moment în care Ion Iliescu și cu Silviu Brucan, Gelu Voican Voiculescu hotătărsc că trebuie să-l împuște pe Ceaușescu. Să fie clar : procesul de la Târgoviște nu a fost decât o mascaradă. Ceaușescu a fost pur și simplu împușcat fără să fie judecat. Aceea nu a fost judecată! Las la o parte faptul că s-a săvârșit în ziua de Crăciun, poate tocmai simbolic, ca să demonstreze chiar, caracterul acestei mișcări, acestei lovituri de stat…insist …planificate, organizate, conduse de 3 mari persoane : Ion Iliescu, Silviu Brucan și Gelu Voican Voiculescu. Asta a fost, iar consecințele acestei lovituri de stat le suportăm și astăzi.
Cum ar trebui să reflecte cărțile de istorie acest eveniment?
Prof. Univ.Dr. Jipa Rotaru : Of, din păcate cărțile de istorie, cele care au apărut imediat, nu au reflectat adevărul. Adevărul trebuie spus clar : s-a tras! Chiar dacă unii vor să nege acest lucru ,chiar cei din acest eșalon care vor să restaureze noua ordine vor să demonstreze că nu s-a tras. S-a tras! Chiar și armata a tras, și Securitatea a tras. Chiar dacă aceasta din urmă a fost dezarmată rapid și trecută sub controlul Ministerului Apărării.
Ce mesaj aveți pentru cei care nu au trăit Revoluția?
Prof. Univ.Dr. Jipa Rotaru : Îi sfătuiesc pe cei tineri, cxare nu au trăit Revoluția, așa cum o sfătuiesc și pe nepoata mea, căreia îi povestesc toate amintirile acestea : să citească din când în când sau măcar să își întrebe părinții și bunicii: ce a fost atunci? Cine era acest Ceaușescu? A fost un conducător de partid și de stat. Iar comunismul, ideologia pe care el o reprezenta, nu este totuna cu cea pe care o reprezentau cei dinaintea lui, respectiv perioada Stalin-Dej. Dacă în perioada Stalin-Dej România era într-adevăr o țară profund adaptată sistemului acestuia comunist totalitar, din 1964, odată cu o schimbare radicală de atitudine(declarația din aprilie), principala atenție a lui Ceaușescu, cel care a venit la conducerea țării atunci, se îndreaptă spre înfăptuirea unor idealuri naționale. Așa încât el este numit „comunist naționalist” de către forțele acestea oculte din afară și nu numai. Deci Ceaușescu a fost un conducător de stat aflat întru totul sub influența ideologiei comuniste, a încercat să realizeze un comunism profund, dar a avut întotdeauna în atenție problema națională. A fost un naționalist, este recunoscut. Multe din înfăptuirile sale aproape că nici nu le mai putem visa astăzi(și nu ale lui, ci ale poporului român în vremea lui). Putem socoti că dacă a făcut mult rău țării a făcut și mult bine în ultima perioadă. Sigur, paranoia care îl acapara și în ultimii ani ai vieții a fost profundă, în sensul că măsurile întreprinse de el (pe măsură ce înțelegea că sfârșitul se apropie) au fost dintre cele mai dure.De la arestări pe stradă până la aruncarea în închisorile acestea comuniste, bătăi, interogatorii nesfârșite și așa mai departe. Acesta a fost Ceaușescu : un român curat, patriot, naționalist, dar din păcate închistat în tezele ideologiei totalitare comuniste.
Vă mulțumim că ne-ați ajutat să înțelegem mai bine evenimentele din decembrie 1989, vă dorim sărbători cu sănătate și liniște și vă mai așteptăm și cu altă ocazie la Radio Constanța.
Prof. Univ.Dr. Jipa Rotaru : Vă mulțumesc din suflet, Dumnezeu să ne ajute! La mulți ani, de sărbătorile care vin!
Realizator – Larisa Calistru
