INTERVIU | Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Răzvan Pîrjol: „Tema pe care o am astăzi este de a prelungi emiterea voucherelor de vacanţă anul viitor”

Publicat de , 12 noiembrie 2020, 08:40

S-au cheltuit mai mulţi bani, anul acesta, pe vacanţe în ţară, iar tendinţa va continua cel puţin şi anul viitor, afirmă secretarul de stat în Ministerul Economiei, Răzvan Pîrjol. Nu doar restricţiile impuse de pandemie au avut o contribuţie în alegerea românilor, ci şi voucherele de vacanţă, despre care se discută în aceste zile. Ce se va întâmpla cu ele de anul viitor aflăm din interviul acordat de secretarul de stat Răzvan Pîrjol.

Reprezentanţii industriei ospitalităţii spun că românii nu vor mai primi anul viitor vouchere de vacanţă, pentru că ar reprezenta o cheltuială în plus, pe care bugetul de stat nu şi-o permite. Vă rog să lămuriţi acest aspect.

Răzvan Pîrjol: „Tot ce pot să vă spun este că noi lucrăm, de ceva vreme, la actul normativ, care să prelungească emiterea voucherelor de vacanţă şi pentru 2021. Tema pe care eu o am astăzi este de a prelungi emiterea lor şi pentru anul viitor. Şi aş dori să mai fac o precizare: încercăm să facem o prelungire a valabilităţii lor. Noi propunem ca ele să fie prelungite până la sfârşitul anului 2021, iar cele emise în 2020 şi cele care vor fi emise în 2021 să aibă o valabilitate de 2 ani de zile”.

Aveţi o statistică a utilizării tichetelor de vacanţă în acest an şi care este valoarea lor?

Răzvan Pîrjol: „Aceasta este o statistică de la Ministerul de Finanţe, noi am cerut-o, dar nu am primit-o încă, în schimb, pot să vă spun valoarea emiterii de vouchere de vacanţă între ianuarie şi septembrie 2020, ea se ridică la 256 de milioane de euro”.

Aţi înregistrat o creştere la bugetul statului, în urma utilizării voucherelor de vacanţă?

Răzvan Pîrjol: „Clar se ştie că această pandemie a avut un impact pozitiv, poate singurul impact pozitiv, dacă vreţi, şi acesta a fost conştientizarea asupra multor destinaţii locale româneşti. S-a cheltuit mai mult în România şi cred că este un trend, care se va menţine şi în următoarea perioadă, cel puţin anul viitor”.

Reprezentanţii HORECA au solicitat creşterea valorii tichetelor de vacanţă, precum şi extinderea lor în mediul privat, cu posibilitatea de a se deduce cheltuielile. Credeţi că acest demers ar ajuta economia?

Răzvan Pîrjol: „Cu siguranţă, că orice demers, care creşte şi valoarea economică de impact a unor astfel de vouchere, este pozitiv. Acum, între ceea ce ne dorim cu toţii şi ceea ce se poate este întotdeauna o diferenţă. Noi am avut şi o campanie de reconştientizare asupra faptului că voucherele de vacanţă sunt accesibile de ceva vreme şi mediului privat şi sunt deductibile până la 6 ori salariul mediu pe economie. Valoarea rămâne de discutat, în funcţie de capacitatea noastră bugetară de a mări acest prag. Au existat iniţiative care spuneau ca voucherele să aibă o valoare diferită în extrasezon.”

Ce măsuri aţi luat în pandemie pentru sectorul turistic, punctual?

Răzvan Pîrjol: „Din luna martie până acum au fost eliberate acele certificate de stare de urgenţă sau alertă, ce au urmat, care au permis activităţilor din industria ospitalităţii, pe de o parte, să aibă anumite facilităţi fiscale, întârzieri la plată, adică o posibilitate de a plăti cu întârziere utilităţile, ulterior, a fost suspendat impozitul specific. Mai putem vorbi despre acele micro-granturi pentru întreprinderi, one-time-payment, de 2.000 euro. Cea de-a doua măsură se referă la capitalul de lucru, cu un plafon de 150.000 euro este în desfăşurare şi cred că până la sfârşitul lunii va fi lansată şi cea de-a treia, care este posibilitatea de investiţii, cu un plafon de 200.000 euro. Avem în lucru garantarea de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, F.N.G.C.I.M.M., a voucherelor emise ca alternativă a rambursării, să nu confundăm cu voucherele de vacanţă. Dar, ceea ce este important, lucrăm de mai bine de două săptămâni, la două scheme de ajutor de stat, care să fie din bugetul de stat, nu din fonduri europene, pentru industria ospitalităţii. Eu am propus să le împărţim în două, să avem partea de HoReCa, restaurante independente şi restaurante/hoteluri clasificate, pe de o parte, şi agenţiile de turism, printr-o altă schemă. De ce? Pentru că agenţiile au capacitatea sau dreptul legal de a raporta diferit în contabilitate cifra de afaceri. Dar, în general, ne bazăm pe ceea ce a fost declarat, 20% din diferenţa de cifră de afaceri 2019 – 2020”.

De când credeţi că ar putea fi aplicate aceste măsuri?

Răzvan Pîrjol: „Păi, haideţi să fim realişti, vorbim de buget de stat şi de câteva sute de milioane de euro, care nu au putut fi bugetaţi, pentru că nimeni nu ştia acest lucru. Deci, la rectificarea bugetară vom vedea exact ce se va întâmpla şi de ce mijloace dispunem, dar, realist, eu cred că dacă schema va fi activă până la sfârştul anului, banii vor veni în primul trimestru al anului viitor.”

Să luăm exemplul unui patron de local de pe litoral, care tocmai a fost nevoit să tragă obloanele, din cauza măsurilor sanitare impuse de trecerea în scenariul roşu. Cu ce îl ajută statul român pe acest antreprenor, ca să nu intre în faliment?

Răzvan Pîrjol: „Astăzi, eu sper că toţi patronii de restaurante, care în mare majoritate sunt IMM-uri, beneficiază deja de cele două măsuri anunţate şi sper ca, pentru cea de-a treia măsură, cu investiţii, să poată beneficia, pentru a pregăti localul pentru activitate, în noile condiţii, tot anul.”

Vă rog să faceţi o recomandare turiştilor români, pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă şi aş vrea să vă gândiţi la situaţia din sectorul turistic.

Răzvan Pîrjol: „Din nefericire, cred că recomandarea mea nu poate fi decât una de răbdare şi de bun simţ, adică cred că lumea trebuie să fie extrem de prudentă. Multe ţări europene au introdus măsuri mult mai drastice decât le avem noi astăzi. Ipotetic, aş propune ca sărbătorile de iarnă să fie cât mai apropiate de ceea ce am trăit până acum. Ele, bineînţeles, că nu vor mai fi niciodată la fel, în perioada imediat următoare. Important este să vedem sub ce formă vom putea petrece cât mai aproape de trecut, dar asta cred că vom şti numai pas cu pas, după fiecare săptămână sau după fiecare două săptămâni de măsuri luate.”

Interviu realizat de Cristina Ghelasie / Foto – Arhivă