Medicii de la Sulina vor înfiinţarea unui centru multifuncţional, dar lipsesc specialiștii

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 3 octombrie 2020, 15:54

Medicii şi specialiştii din domeniul Sănătăţii consideră că Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) din Sulina, care aparţine de Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din municipiul Tulcea, trebuie să fie transformată într-un centru multifuncţional, astfel încât populaţia din satele izolate ale Deltei să aibă acces mai uşor la servicii medicale de calitate, însă acest lucru nu se poate concretiza din cauza deficitului de specialişti.

Medicul din cadrul UPU Sulina, Oana Bratu, a declarat că unitatea deţine un defibrilator, aparatura de intubat şi medicaţie acordată de SJU, însă echipamentele nu sunt suficiente.

‘În Sulina, populaţia este îmbătrânită, iar în general persoanele în vârstă au probleme renale şi cardiace. Ne-ar fi necesar un biomarker pentru cardiaci, pentru că noi trimitem acum la Tulcea toate persoanele cu probleme cardiace. Partea de imagistică şi de radiologie ar putea fi îmbunătăţită’, a afirmat medicul Oana Bratu.

În opinia ei, înfiinţarea la Sulina a unui centru medical multifuncţional, care presupune existenţa mai multor medici de diferite specialităţi, este ideală, în contextul în care zona este izolată iar transportul pe apă de la Sulina la Tulcea implică timpi de aşteptare care pot fi fatali.

‘Ar fi benefic un spital pentru populaţia Sulinei sau măcar un centru multifuncţional, cu un cardiolog, un internist, un pediatru. Ei pot veni o dată la ceva timp, nu în ture obligatorii. (…) Nu avem aparatură suficientă. Dacă e un aparat, asistentele pot efectua radiografia, iar un medic care lucrează la distanţă să o citească. Ar fi un lucru extraordinar, pentru că acum trimitem la Tulcea orice traumatism minor, iar drumul la Tulcea e greu pentru persoanele cu venituri mici şi durează o zi dacă nava ambulanţă este ocupată’, a menţionat medicul Oana Bratu.

Ea a amintit că în fiecare în vară, numărul cazurilor creşte, pe fondul dezvoltării turismului.

‘Eu sunt în primul an aici, dar de la colegi am aflat că vara numărul cazurilor se triplează faţă de cel din iarnă. Anul acesta au fost cazuri puţine însă’, a menţionat medicul Oana Bratu.

Şi unii localnici din Sulina cred că redeschiderea spitalului din oraş este necesară.

‘Înainte, la Sulina era spital. Te internai acolo, se făceau şi operaţii, dar acum nu se mai poate. Acum, pentru orice vin la Tulcea. Au fost cazuri când am venit cu rapida şi am plătit 50 de lei pentru o călătorie, pentru că doctorii mi-au spus că nu sunt o urgenţă. Ar fi fost bine să-mi dea o ambulanţă rapidă’, a afirmat Ştefan Vasiliev, în vârstă de 59 de ani.

Şi conducerea Casei Judeţean de Asigurări de Sănătate (CJAS) consideră că este oportună înfiinţarea unui centru multifuncţional, dar atrage atenţia asupra deficitului de medici care se manifestă pregnant la nivel naţional, nu doar în Tulcea.

‘Există posibilităţi de stimulare financiară pentru specialişti. Avem un spor de 200% pentru capitaţia pe care medicii o înscriu în listă, dar nu ştiu de ce nu vin în Delta Dunării. Probabil că aceste condiţii de muncă din Deltă nu sunt foarte bune, pentru că e mai dificil să te deplasezi la domiciliul unui pacient cu o barcă. Mai mult, toate cheltuielile acestea îi revin lui’, a menţionat directoarea CJAS, Eugenia Vasile.

Referindu-se la sistemul de telemedicină care de-a lungul timpului a fost prezentat de mai multe ori în judeţul Tulcea ca soluţie la deficitul de specialişti din Sănătate, ea a menţionat că în prezent nu există un cadru legislativ pentru plata unor asemenea consultaţii.

‘Sistemul de telemedicină este o soluţie pentru Deltă şi a existat varianta ca prin sistemul asigurărilor de sănătate să decontăm consultaţiile, dar nu s-a finalizat legislativ această problemă, motiv pentru care acum sistemul de telemedicină nu funcţionează’, a precizat directoarea Vasile.

Potrivit CJAS, în Deltă sunt cinci medici de familie. Doi dintre ei au cabinete în oraşul Sulina, iar ceilalţi sunt în comunele Sfântu Gheorghe, Chilia Veche şi CA Rosetti.

De asemenea, în Sulina, mai sunt doi specialişti, un stomatolog, un laborator de analize medicale, două farmacii şi o ambulanţă privată, aceste servicii fiind în relaţii contractuale cu CJAS.

Spitalul din oraşul Sulina, cu 25 de paturi şi specialişti în medicină internă şi pediatrie, a fost închis în anul 2011. În acelaşi an, unitatea a devenit centru de permanenţă şi a funcţionat până în toamna anului 2012, atunci când SJU din municipiul Tulcea s-a extins, iar la Sulina a fost înfiinţată o secţie externă de tip UPU.

‘Înfiinţarea acestei secţii la Sulina cred că a fost cea mai bună decizie în acel moment şi cred că este bună şi acum, pentru că această secţie prevede un anumit grad de dotare. Acolo se face triajul pacienţilor, evaluarea lor şi tratamentul de urgenţă. Ei sunt stabilizaţi, trataţi şi apoi transferaţi la Tulcea’, a menţionat directoarea CJAS.

Recent, Consiliul Judeţean (CJ) şi Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei au anunţat că s-a semnat contractul de finanţare cu fonduri europene pentru reabilitarea, modernizarea şi extinderea SJU Tulcea în valoare de 220.279.012,99 lei, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020.

‘Proiectul prevede extinderea unităţii medicale prin construirea unui nou corp de clădire, care va cuprinde un bloc operator cu şase săli de operaţie, dotate cu aparatură ultra-modernă, departamente ATI, bloc de naşteri, sterilizare, internare de zi, explorări funcţionale, secţie de hemodializă, un departament RMFB, prosectura şi bloc gospodăresc. Totodată, clădirea existentă va fi adusă la standarde Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă prin construirea unei noi scări de acces/evacuare’, se arată într-un comunicat al CJ.

Instituţia aminteşte că alte cinci proiecte se află în implementare la SJU Tulcea, respectiv ‘Îmbunătăţirea accesului populaţiei din Investiţii Teritorial Integrate (ITI) la servicii medicale de urgenţă’, prin dotarea cu aparatură de înaltă performanţă, ‘Eficientizarea energetică a clădirii Spital TBC Tulcea’, ‘Eficientizarea energetică a clădirii Spital Boli Contagioase Tulcea’, ‘Reabilitare extindere funcţională Unitatea de Primiri Urgenţe SJU Tulcea’ şi ‘Infrastructură transfrontalieră de sănătate’.

În comunicatul CJ se menţionează că proiectul de peste 200 de milioane de lei a avut ca argument principal instrumentul financiar ITI, care a fost aprobat de Uniunea Europeană pentru a micşora decalajul dintre nivelurile diferite de dezvoltare ale unor regiuni.

Mecanismul financiar are în vedere teritoriul din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării care cuprinde pe lângă cele opt unităţi administrativ-teritoriale înconjurate de ape din Deltă, şi comune şi oraşe din judeţele Tulcea şi Constanţa. Bugetul acestui mecanism este de peste un miliard de euro.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă