TULCEA: Comorile ascunse ale Dobrogei. Cercetările arheologice din acest an la cetatea Proslaviţa s-au încheiat

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 septembrie 2020, 08:57

Campania de cercetare arheologică din acest an desfăşurată la cetatea Proslaviţa sau Prislava ori Prislav, cum îi spun localnicii, a durat doar două săptămâni, din cauza pandemiei cu noul coronavirus şi, implicit, a fondurilor reduse primite de la bugetul de stat.

Mihai Gabriel Vasile, cercetător al Muzeului Naţional de Istorie al României (MNIR), implicat în campaniile arheologice din satul Nufăru din anul 1999, a declarat că în curând vor începe operaţiunile de conservare a cetăţii.

‘Având în vedere pandemia, fondurile au fost în general redirecţionate către Sănătate, prioritatea numărul 1 acum. Prin urmare, săpăm în acest punct de câteva zile, iar realizările sunt mici. Fondurile nu ne-au permis angajarea unor forţe mai mari. Se va conserva şi situl va fi acoperit şi pregătit pentru iernat’, a afirmat cercetătorul.

El a mai spus că s-a implicat în cercetările de pe malul braţului Sfântu Gheorghe al Dunării datorită relaţiei ‘provocatoare’ dintre sat şi cetate.

‘Cetatea este aproape invizibilă. Pentru un turist neavizat, aproape că este o misiune imposibilă. De-a lungul timpului, a fost dezmembrată bucată cu bucată, reducând nivelul cetăţii până sub cel al străzilor. A contribuit la asta şi Dunărea. În 1999, am plecat de la 21 de puncte cunoscute în localitate, iar acum, după dezvoltarea comunităţii, ceea ce a implicat şi cercetarea arheologică, am descoperit peste 60 de puncte de vieţuire care clarifică puţin imaginea de ansamblu pentru perioada cuprinsă între anul 971 şi 1241, an care coincide cu abandonarea cetăţii după marea invazie mongolă’, a mai spus reprezentantul MNIR.

Unul din tinerii care au săpat la zidul cetăţii şi în ultima zi a campaniei, Daniel Bârsan, în vârstă de 17 ani, din satul Nufăru, este cel care va fi responsabil pentru protejarea sitului.

‘Vin aici de aproape patru ani. Pur şi simplu îmi plac locul şi arheologia’, a afirmat Bârsan.

Un alt tânăr, Radu Andrei Cocoş, în vârstă de 18 ani, student la Facultatea de drept din Constanţa, participă la campanii de trei ani şi recunoaşte importanţa cetăţii pentru comunitate.

‘Dacă vom continua lucrările, poate reuşim să ridicăm zidul al suprafaţă mai repede. Este foarte important pentru că vor veni mai mulţi turişti’, a afirmat Radu Andrei Cocoş, din satul Malcoci.

Aşezarea de la Prislava, devenită în anii ’60 ai secolului trecut Nufăru, aflată la 12 km distanţă de oraşul Tulcea, pe drumul spre Murighiol, conţine în subsol vestigiile unei fortificaţii. Construită la sfârşitul mileniului I, odată cu recucerirea de către Imperiul bizantin a regiunii Dunării de Jos, aceasta va evolua, în cursul secolului al XI-lea, ca o aşezare de tip urban, cu structuri de locuire înregistrate până la mijlocul veacului al XIII-lea.

Tronsoane ale zidului de incintă, elemente de fortificaţie, complexe de locuire, meşteşugăreşti şi menajere, cimitire, materiale arheologice variate sunt piesele unui puzzle ce conturează imaginea unei importante aşezări portuare de la Dunărea de Jos. Agresată, în mod inevitabil, de evoluţia aşezării moderne care o suprapune în totalitate, cercetată, conservată şi, eventual, pusă în valoare, cetatea, situată în apropierea unui punct de pătrundere în Delta Dunării, poate oferi experienţa cotidiană a întâlnirii cu trecutul.

În urmă cu mai mulţi ani, Primăria comunei Nufăru a alocat fondurile necesare protejării unei părţi din fortificaţie curăţată de arheologi. Secvenţa de sit protejată cu geamuri termopan se află în centrul localităţii, în apropiere de Postul de Poliţie, dar puţini turişti se opresc să se uite în interior.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – trecator.ro