Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România: Responsabilitatea respectării normelor de igienă şi distanţare ar trebui să cadă şi pe umerii turiştilor, nu doar pe operatori

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 18 iunie 2020, 09:22

La două săptămâni de la debutul sezonului turistic pe litoral, hotelurile şi terasele se redeschid treptat, cu noile măsuri de igienă. Turiştii îşi fac şi ei simţită prezenţa, în număr tot mai mare, dar concomitent creşte şi numărul infectărilor cu noul coronavirus. Nemulţumirea hotelierilor persistă, întrucât mult-aşteptata deschidere a restaurantelor se amână. Totuşi, se întinde o nouă mână de ajutor operatorilor din turism.

Operatorii de plaje vor fi scutiţi de plata a 30% din contravaloarea contractelor de închiriere pentru acest an. Deocamdată, vorbim despre o propunere de act normativ, înaintată de Apele Române. Măsura este cerută de multă vreme de operatorii din turism şi se vrea a fi o compensare a pierderilor, pe care le-ar putea avea în acest sezon, odată cu înjumătăţirea numărului de sezlonguri de pe plajă. Atmosfera de vacanţă se simte deja în staţiunile de la mare, deşi nu vedem încă plaje pline.

Însă, se strecoară şi îngrijorarea: creşte numărul de infectări cu noul coronavirus. 345 de noi îmbolnăviri au fost raportate miercuri de Grupul de Comunicare Strategică. Numai la Constanţa sunt 14 cazuri în plus faţă de ultima raportare.

Sunt voci, care susţin că la terase nu se respectă întocmai măsurile de igienă şi de distanţare fizică. Pentru a afla dacă normele de igienă se respectă sau nu în hoteluri şi la terase, l-am invitat alături de noi pe Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România.

Rep: Cum consideraţi măsurile de igienă şi de distanţare impuse în hoteluri şi la terase, sunt prea rigide sau dimpotrivă?

Călin Ile, preşedinte F.I.H.R.: “Cred că măsurile acestea au fost făcute de cineva, care nu a lucrat o zi în operaţional. Ele sunt complicate, sunt măsuri care, în acest triunghi de responsabilitate, autoritate – operator – turist, s-a aruncat toată responsabilitatea pe operator şi noi credem că o mare parte din această responsabilitate trebuia să cadă pe umerii turistului, care, în caz că nu respectă aceste reglementări, să suporte nişte consecinţe. E, oarecum, similar cu fumatul…, dacă fumează într-un spaţiu interzis, amenda e plătită şi de turist şi de operator. Acest lucru trebuia să se întâmple şi aici, astfel încât, dacă un turist se aşază la o masă, cu alte patru persoane, deci depăşeşte norma, să fie şi el responsabil. Dacă acest lucru nu se întâmplă şi responsabilitatea cade doar pe umerii operatorului, vă daţi seama că nu se cade de comun acord şi atunci nu se respectă reglementarea. Deci este un artificiu simplu, care poate regla repede nişte lucruri, aruncând o parte din responsabilitate şi pe umerii turistului. Un alt lucru este că trebuia să se ţină cont de faptul că noi vrem norme simple, uşor de aplicat. Nu cred că e o normă aceasta să măsori distanţa între mese, era mult mai simplu să se calculeze pe capacitatea unei terase sau capacitatea unui restaurant, când se vor deschide şi să se aloce doar un procent din acel restaurant să fie deschis, într-o primă fază. Deci, se poate lucra, normele trebuie să fie într-adevăr un acord între operator şi autoritate. Noi ne-am implicat destul de mult, ca patronate, în elaborarea acestor norme dar, din păcate, nu s-a ţinut cont de propunerile noastre şi au fost luate în considerare doar elementele venite de la specialiştii medicali, care se dovedesc a nu fi cele mai bune. Realitatea dovedeşte acest lucru, nu noi.”

Rep: Din ce aţi văzut până acum pe litoral, care este atmosfera în unităţile turistice deschise, se respectă distanţarea fizică între clienţi, la mese…?

Călin Ile, preşedinte F.I.H.R.: “Operatorii încearcă să respecte şi fiecare a depus eforturi, atât financiare, cât şi de alocare de resurse umane, încât să se respecte aceste norme. Ne-a încurcat foarte tare şi vremea, nu a fost uşor cu atâtea zile ploioase, în care clienţii veniseră în hoteluri şi doreau să folosească terasele respective, dar pe vremea asta, unii au fost nevoiţi să intre înăuntru, în restaurante, ceea ce încalcă deja reglementarea. Dar operatorii încearcă să respecte… Cred că ar trebui să comunicăm mai mult cu turiştii, între noi şi turişti, astfel încât să ştie toată lumea ce se poate şi ce nu se poate practica într-o unitate de cazare sau de alimentaţie publică pe această perioadă de stare de alertă.”

Rep: Au trecut deja două săptămâni de când sezonul estival a repornit, ce concluzie puteţi trage până acum, ce ar mai fi de făcut?

Călin Ile, preşedinte F.I.H.R.: “Până în acest moment, situaţia e tristă, pentru că avem, pe lângă vremea, de care v-am spus că nu ne-a ajutat, şi o lipsă de încredere a turiştilor în a călători. Noi am insistat să facem o campanie de promovare a regulilor şi de promovare a unităţilor, care respectă regulile igienico-sanitare. Ar trebui un buget alocat de la Guvern, pentru o campanie… “Turist în ţara mea”, în care să fie promovate unităţile corecte din punct de vedere medical. Altfel, încrederea turiştilor va veni greu, mai ales în contextul acestor cifre în creştere şi fără încrederea turiştilor nu putem vorbi de un sezon turistic. Pentru că, dacă ne uităm, obstacolele noastre în a avea un sezon vin, pe de o parte, de la această pandemie, care ne încurcă, şi, pe de alta, de la vremea proastă.”

Rep: Guvernul a adoptat marţi o ordonanţă de urgenţă, care prevede scutirea pentru o perioadă de 90 de zile de la plata impozitului specific, a companiilor din domeniul HORECA. Sunteţi de părere că este o decizie bună sau este prea puţin, raportat la pierderile care se conturează în domeniu?

Călin Ile, preşedinte F.I.H.R.: “Decizia, în sine, este bună, noi am solicitat-o de mult timp. Înţelegem că este un prim pas, un pas important care ajută mult operatorii din turism. Să vedem cum vor evolua lucrurile şi dacă ele vor merge tot în stilul acesta prost, probabil că se va prelungi şi pentru încă anumite facilităţi, iar Guvernul va fi deschis. Cred că pasul următor ar fi ca şi autorităţile locale să se implice în susţinerea operatorilor dintr-o anumită destinaţie, pentru că, dacă Guvernul ne-a acordat acest sprijin de şomaj tehnic sau amânarea unor taxe, de la administraţiile locale, practic, nu am primit nimic şi vorbim de nişte taxe locale destul de consistente, impozitele pe clădiri sau alte taxe locale, care apasă destul de greu bugetele noastre. Deci, aşteptăm şi sprijinul lor, dar în principal aşteptăm turiştii să capete puţină încredere şi să vină spre noi.”

Redactor – Cristina Ghelasie