Cea mai importantă lecţie, după starea de urgenţă: Să respectăm natura, ca şi cum ar fi casa noastră! FOTO

Publicat de , 16 iunie 2020, 15:24

Sute de tone de deşeuri au fost adunate pe litoralul românesc, din martie şi până în mai, când România era în stare de urgenţă. La prima vedere, pare că oamenii au continuat să arunce gunoaie pe plajă, chiar şi atunci când au stat în casă. Explicaţia este, de fapt, că marea a scos pe uscat, în timpul furtunilor, tone de deseuri aruncate în râuri şi în parcuri, cu ani în urmă. Gunoaiele au fost purtate de vânt, au ajuns în Dunăre şi, apoi, s-au vărsat în mare, ca într-un circuit, pe care suntem nevoiti sa îl repetăm la nesfârsit, fără a fi înţeles nimic din lecţia naturii.

Mare Nostrum măsoară de două ori pe an cantitatea de deseuri de pe plajă, la început şi la final de sezon. Anul acesta, măsuratorile organizaţiei de mediu au fost efectuate între 18 şi 22 mai. Au pornit de pe plaja din Vama Veche şi au ajuns la Mamaia, Năvodari şi Corbu.

„Pentru că toţi am fost închisi în casă, automat, şi plaja a fost mai aerisită şi am găsit foarte puţine deşeuri. Jumătate din cantitatea pe care o întâlneam în mod normal în anii trecuti, în primăvară. Asta ne arata că acolo unde sunt puţini oameni, sunt si puţine deşeuri“, a declarat Mihaela Cândea, directorul executiv al ONG Mare Nostrum.

Realitatea ne demonstrează, uneori, că lucrurile nu stau întotdeauna aşa cum ne aşteptăm.

„Din luna martie pâna la 31 mai, A.B.A.D.L Constanta a parcurs tot litoralul şi am adunat undeva la 700 de tone de deşeuri. Cele mai multe sunt aduse de vânt de pe uscat, altele sunt aduse după furtuni atunci când bate Estul. Marea îţi înapoiază, practic, gunoaiele pe care le-ai aruncat acolo“, spune Bogdan Bola, directorul general al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral.

Timp de aproape trei luni, oamenii nu au mai avut voie pe plajă, iar sezonul estival abia a început. De unde s-au adunat, totusi, atâtea deşeuri?

„Tocmai pentru că am avut puţini oameni pe plajă, şi aici iar se vede efectul direct al omului, mucurile de ţigară nu au mai fost pe primul loc, ci au fost fragmentele de plastic. Ei bine, aceste fragmente de plastic rămân în nisip foarte multa vreme. Dintr-o sticlă mare de plastic, cu timpul, prin acţiunea apei şi a aerului sarat care este pe malul mării, aceasta se fragmentează în bucăţi din ce în ce mai mici, pâna când nu le mai vedem cu ochiul liber. Dar asta înseamnă că, ani de zile, acele fragmente de plastic pot sa rămână îngropate în nisip şi noi acum le-a găsit“, spune directorul executiv al organizaţiei Mare Nostrum, Mihaela Cândea.

„Ele sunt gunoaie care există în oraşe. Dacă nu trece gunoiul, ele cad pe jos şi încep sa fie împrastiate de vânt si sunt purtate pe plaja sau în apa, asa cum se întâmplă şi pe lacul Tăbăcărie din Constanţa, unde toate gunoaiele din parc sau din parcările din jurul lacului ajung, în foarte scurt timp, pe suprafaţa luciului de apă“, explică directorul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, Bogdan Bola.
1 iunie nu a fost doar Ziua Internaţională a Copilului, ci a însemnat un alt pas spre noua normalitate, după luni de izolare în locuinţe. Chiar dacă locul de joacă a rămas închis, parcul Tăbăcărie a primit sute de părinţi însoţiţi de copii, un prilej de bucurie pentru cei mici, o provocare pentru lucrătorii de la salubritate.

„Cantităţile de deşeuri ridicate din municipiul Constanţa au crescut. De exemplu, în zona parcului Tabacarie, pentru perioada 1 – 10 iunie, zilnic, cantitatile adunate au fost cuprinse între 500 si 700 de kilograme de deseuri“, a declarat Diana Sobaru, purtător de cuvânt al Primăriei Constanţa.

Constănţenii intervievaţi sunt de părere că amenzile ar putea determina oamenii să nu mai arunce gunoaie la voia întâmplării. „Toate sunt jos, sticle…, normal că nu e frumos. Şi să vă mai zic ceva – ele se mai pun în coşuri, dar le scot … eu am vazut cu ochii mei cum le scotea cioara din coş si mânca ce găsea prin pachete. Şi ciorile, dar şi lumea. De spus eu cred că ştie fiecare, pentru că li s-a spus, dar când auzi că te amendează sau ceva, poate atunci ţi se face frică“, ne-a spus o femeie pe care am întâlnit-o în Parcul Tăbăcărie.

Fără frică sau ruşine, ne-am obişnuit ca în fiecare vară să confundăm plaja cu scrumiera din sufragerie.

„În ultimii ani, ne-am cam obişnuit ca în loc de nisip sau prin nisip să găsim foarte multe deşeuri de diverse forme. Cel mai frecvent deşeu a fost mucul de ţigară, foarte greu de adunat de acolo, doar printr-o muncă manuală, nu există nicio maşinărie care să facă acest lucru. Noi doar de pe plaja Constanţa, de pe 100 de metri pătraţi, în anul 2019, am colectat 16.000 de mucuri de ţigară“, spune Mihaela Cândea, director executiv ONG MARE NOSTRUM.

Şi pentru că există o lecţie în toate, unii dintre noi am avut poate ceva de învăţat din această stare de urgenţă. Primul mod în care putem fi recunoscatori faţă de natură este să ne adunăm gunoaiele în urma noastră, spune Mihaela Cândea: „Cred că regula cea mai importantă, pe care am învaţat-o în pandemie, este să ne tratăm cartierul, oraşul, locul pe care îl vizitam exact cum ar fi casa noastră. Nimeni nu-şi aruncă deşeurile în sufragerie, pe jos. Într-un parc, pe stradă, în drum spre muncă, la munte sau pe malul mării, oriunde am merge, ar trebui să ne comportăm ca şi cum suntem la noi acasă, pentru că asta ne-am dorit să considerăm casa noastră şi parcul, nu doar cei patru pereţi în care am fost închişi.”

Redactor: Cristina Ghelasie / Fotografii: Cristina Ghelasie