Ziua Mondială a Vocii | Dr. Victor Loghin, medic primar ORL: „Vocea trebuie folosită cu o tonalitate adecvată zgomotului din jur, nici mai tare, nici mai slab“

Publicat de , 16 aprilie 2020, 09:37

Ziua Mondială a Vocii este celebrată în fiecare an la 16 aprilie și are drept scop creșterea conștientizării asupra importanței vocii și atragerea atenției asupra problemelor vocale. Invitat la Interviul dimineții, Victor Loghin, medic primar ORL, ne-a vorbit despre importanța păstrării unei voci sănătoase, despre menținerea vocală în parametri normali, despre profesioniștii vocali (vocea de la radio) – factorii principali de exercitare a meseriei care are în prim plan folosirea vocii. Țipătul și strigătul intră în categoria eroare, deoarece suprasolicită coarda vocală.

Cât de important este să ne păstrăm vocea sănătoasă?

Victor Loghin: În primul rând, având în vedere că oamenii sunt singurii care se află în posesia unei voci articulate(adică chiar au ce face cu ea nu numai ca mijloc de semnalizare ci și ca mijloc de relaționare) economia acestei voci este foarte foarte importantă. Din această pricină ea trebuie menținută între niște parametri rezonabili pentru ca ea să fie clară, inteligibilă, sonoră, să aibă puterea necesară pentru a putea comunica atât în apropiere, cât și la distanță, dar și cu ajutorul mijloacelor de comunicare electronice, care în ultima perioadă s-au înmulțit extraordinar de mult și care ne ajută. Dar în același timp, o voce defectă poate fi distorsionată foarte grav.

Cum ne menținem vocea în parametri normali, trebuie să depunem și noi ceva eforturi în acest sens?

Victor Loghin: Există ceea ce se numește un capitol de igienă vocală. Ce presupune igiena vocală la oamenii de rând, nu la profesioniști? În primul rând, vocea trebuie folosită cu o tonalitate adecvată zgomotului din jur, nici mai tare nici mai slab. Deci țipatul este o eroare, strigatul este o eroare, deoarece suprasolicită coarda vocală și poate să producă patologie. Să se rupă, să facă hemoragie și așa mai departe. Alimentația are un rol foarte important deoarece între calea digestivă și calea respiratorie este un spațiu de câțiva milimetri, deci se influențează foarte mult. Calea digestivă va influența calea respiratorie, deci alimentele prea fierbinți, prea reci, condimentele în exces, fumul de țigară, alte noxe, pulberi, polenul care este în atmosferă, orice urmă de substanță care poate fi inhalată, toate vor influența deoarece coarda vocală este expusă chiar pe drumul de intrare către căile aeriene superioare, deci către bronhii, trahee și plămâni. Nerespectarea acestor reguli de igienă vor duce la deteriorarea vocii, la ceea ce se numește răgușeală. După răgușeală apar și alte consecințe: tuse, pierderea intensității vocii, alterarea calității vocii, care poate deveni de neînțeles. Peste acest capitol de igienă vine capitolul de patologie. Cum suntem într-o zonă plină de viroze…numai zilele acestea trăim drama unei viroze de foarte mare intensitate…vocea mai poate fi alterată de virusuri sau de consecințele leziunii virale inferioare. Cum? Cu acest COVID avem sindrom de tuse violentă. Această tuse violentă se va suprapune peste activitatea vocală, va duce la deteriorarea corzii vocale temporară sau, Doamne ferește, definitivă, cu răgușeală recuperabilă sau irecuperabilă.

Ați adus vorba despre COVID-19, cum vedeți, ca medic, această problemă a pandemiei?

Victor Loghin: Problema pandemiei poate fi văzută din destul de multe subaspecte. Trebuie să o luăm ca atare, din păcate. Ea există, este o realitate cu care ne confruntăm metru cu metru, oră cu oră, minut cu minut, dată fiind contagiozitatea enormă a acestui tip de virus. Pentru că și vurușii aceștia sunt…unii mai puțin contagioși, alții mai contagioși și alții deosebit de contagioși. Virusl despre care discutăm noi face parte din această ultimă clasă. Ori aici contagiozitatea este elementul principal și nerespectarea condițiilor esențiale de îndepărtare socială, de desfacerea relațiilor sociale din păcate , practic este un element de desocializare voluntară – a ne feri de unul de altul, pentru a nu avea riscuri de a lua boala. Pentru că această boală evoluează foarte variabil de la un om la altul, nu există o categorie socială sau umană ferită, indiferent de vârstă și consecințele sunt foarte grave, în funcție de starea organismului, de calitatea virusului, de condițiile de mediu ambiant și de aici rezultă riscul îmbolnăvirii, al sechelelor sau, Doamne ferește, al decesului.

În final să vorbim despre…vocile noastre. Vocea de la radio și vocea medicului. Cum ar trebui să fie aceste voci și ce ne spun ele?

Victor Loghin: Există o categorie de oameni care se numește categoria profesioniștilor vocali. Mai pe românește, sunt incluși aici aceia care trăiesc din acest instrument minunat care se numește voce. Pentru că ați amintit de vocile noastre, noi doi, care discutăm acum, vreau să vă spun că o voce radio care nu are claritate, care nu are posibilitatea să articuleze coerent și fără probleme deosebite, nu va fi o voce de radio bună sau automat nu va fi pentru că nu se poate tempera sau definitiv exercita o astfel de meserie. Idem vocea medicului ca instrument de comunicare cu pacientul în orice moment, pentru că baza consultației este anamneza. Adică statul de vorbă cu pacientul și obținerea de informații legate de boală, de context, de contextul social, de modul de a dobândi boala, de modul ei de evoluție și așa mai departe. Inclusiv până la explicarea tratamentului și feedback-ul tratamentului, a eficienței sale mai ales. Nu mai vorbim de ceilalți profesioniști vocali (cântăreți, ctori, profesori, educatori, avocați, judecători, notari publici). De aici rezultă importanța foarte mare a igienei vocale și a ținerii bolii deoparte, a ne feri cât se poate de mult de îmbolnăvire, pentru a nu deteriora acest instrument minunat.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – Arhiva personală