Ascultă Radio România Constanța Live

Ziua Internaţională a Cuvântului Mulţumesc

Ziua Internaţională a Cuvântului Mulţumesc

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 11 ianuarie 2020, 11:36

„Ziua Internaţională a Cuvântului Mulţumesc” este sărbătorită din 1984.

„Mulţumesc” reflectă recunoştinţă, preţuire, respect, comuniune; „mulţumesc” în textele vechi era „multunesc”, însemna mult-unire; în limba rusă, „spasibo” înseamnă „spasi Bog”, adică „Domnul să te păzească”; în engleză, „thank you” derivă de la „think”, cu sensul „mă gândesc la tine, nu voi uita ce ai făcut”; la fel „danke” din germană; în franceză, „merçi” provine de la „mercy”, care înseamnă compasiune, sau graţie divină, la fel ca italienescul „grazie” sau „gracias”, din spaniolă, şi semnifică acceptarea compasiunii şi a graţiei divine, primite prin intermediul altei fiinţe; „obrigado”, din portugheză, duce cu gândul la reciprocitate, ca onoare, la a te simţi „obligat” de gestul celuilalt. „Mulţumesc” e ca o înclinare a omului în faţa altuia şi în faţa lui Dumnezeu.

Ce simbolizează cuvântul? Cât de des ar trebui să mulțumim? De ce uităm adesea să îl folosim? Aflăm de la psihoterapeutul Cornel Marcu, care a fost invitat astăzi la Interviul dimineții de la Radio Constanța.

Cornel Marcu : Mulțumesc pentru faptul că m-ați invitat în această dimineață! Într-adevăr, sunt cuvinte pe care orice limbaj din lumea întreagă le conține, o serie de cuvinte care au un impact major asupra felului în care noi reacționăm.Pentru că una dintre observațiile pe care trebuie să le așezăm la masa discuției este faptul că limbajul și experiența noastră influențează modul în care noi ne manifestăm. Lucrurile pe care le facem în fiecare zi, cuvintele pe care le folosim noi sau cuvintele pe care le auzim de la ceilalți au un impact major asupra noastră și a felului în care noi reacționăm pe mai departe.Între aceste cuvinte, mulțumesc,iartă-mă, te iubesc, scuză-mă, te rog, într-adevăr cuvântul „mulțumesc” este deosebit și are o conotație mult mai interesantă asupra noastră, prin faptul că el ne aduce sau ne oferă un fel de aprobare. Înseamnă : ai făcut ceva bun, un lucru bun pentru mine, la care nu mă așteptam, care mă surprinde. De aceea este un cuvânt interesant și important de folosit în orice moment al vieții noastre.

De ce uităm uneori să îl folosim?

Cornel Marcu : Ca orice lucru bun pentru noi, îl dăm de multe ori deoparte.Nu cred că îl uităm, îl dăm deoparte deoarece intrăm într-un alt tăvălug : cel al obișnuinței. De fapt, nu mai reacționăm la ceea ce este bun și frumos în jurul nostru, acționăm la obișnuință. La obișnuința de a umbla besmetic prin trafic, la cea de a ne duce la un program 9-17 la muncă și reacționăm la tot ceea ce se întâmplă cu acel program, colegi, clienți, furnizori, șefi. Noi nu uităm cuvintele pozitive, doar că uităm noi să le folosim. Evităm să facem de fapt lucruri simple. Ne place să picăm în această obișnuință a zilei și ne place de fapt să complicăm lucrurile. Dăm deoparte lucrurile simple ca : a-i spune cuiva pe prenume, a-i folosi numele, a privi persoana în ochi.

Și totuși… cât de des ar trebui să le folosim?

Cornel Marcu : Cred că în momentul în care te gândești că nu ai mai folosit demult unul dintre ele, e momentul să începi să le utilizezi. Nu știu cât de des…poate, dacă ai reuși într-o singură zi să le folosești pe fiecare o singură dată, poate fi prea mult sau prea puțin. Depinde foarte mult de ce experiențe ai în viață în ziua respectivă. Cred că provocarea ar fi nu cât de des le folosim, ci să începem să le aducem din nou în viața noastră. Avem pentru ce să mulțumim partenerului de viață, copiilor, părinților, colegilor. Avem pentru ce să fim recunoscători. Știi…. până la urmă nu trebuie să fii recunoscător doar persoanelor sau nu trebuie să le mulțumim doar lor. Oricât de ciudat ar părea ceea ce o să spun acum, putem să mulțumim și mașinii, să fim recunoscători pentru că avem o mașină sau un telefon sau un calculator sau o pătură. Cred că ar trebui să extindem această categorie de cuvinte și asupra lucrurilor, a spațiilor din jurul nostru. Pentru că nu doar oamenii ne fac să ne simțim bine și nu doar cuvintele ne fac să ne simțim bine sau rău, ci cred că și obiectele sau spațiile și tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Dacă spunem mai des „mulțumesc”, suntem și noi mai…mulțumiți?

Cornel Marcu : Prin această folosire a cuvintelor pozitive aducem și facem un lucru bun pentru celălalt. Cred că uităm foarte des și foarte repede de ele din cauza obișnuințelor noastre zilnice. De fapt, când facem un lucru bun pentru ceilalți, abia atunci facem un lucru bun și pentru noi.

De ce au aceste cuvinte un impact mare asupra persoanei?

Cornel Marcu : Cred că o să intru puțin într-o explicație a personalității umane. Iar aici, undeva, există o diferențiere între zona conștientă, lucrurile de care suntem în permanență conștienți. Noi doi suntem acum într-un spațiu cu mobilier specific acestui context în jurul nostru, ca atare suntem conștienți de toate lucrurile acestea. Suntem conștienți că tu ești femeie, eu sunt bărbat, că avem o vârstă, că suntem într-o anumită perioadă a anului, e o anumită oră și așa mai departe. Dar sunt și aspecte care ne scapă conștientului, ne scapă aceste atenții. Iar acea zonă se numește inconștient. O zonă care este încărcată cu tot vocabularul nostru, dar și cu toate experiențele noastre de viață. Și mai mult decât atât, tot acolo este sălașul valorilor și principiilor noastre foarte foarte personale. Ei bine, toate aceste cuvinte, în momentul în care le spunem, rezonează cu lucrurile foarte profunde din personalitatea noastră. Când spui „mulțumesc”, înseamă că acea persoană a făcut cumva ceva peste așteptările tale. Când îi spui „Iartă-mă!” unei persoane înseamnă că recunoști că ai făcut față de persoana aceea ceva care a depășit o anumită limită. Și tot așa, lucrurile merg mai departe. Sunt cuvinte care au impact în profunzimile noastre. Și aș vrea să mai punctez faptul că de fapt una dintre cele mai mari terori pe care o persoană poate să o ducă este cea a cuvântului. Și nu neapărat frica, temerea de armă, de incendiu, de calamități naturale, ci teroarea, terorismul cel mai puternic și mai complicat este cel al cuvântului. Trebuie să luăm acest lucru în considerare foarte repede și e important să schimbăm cuvintele pe care le folosim. Uitați-vă la impactul pe care îl au cuvintele asupra copiilor noștri. Să știți că la cabinet vin foarte mulți copii, vin părinți care vor să se lămurească de ceea ce se întâmplă cu copiii lor. Cuvintele, tonalitatea reprezintă o teroare mult mai mare decât multe alte lucruri fizice efectiv.


Realizator – Larisa Calistru

Rusia anunţă că drone ucrainene au lovit un petrolier în Marea Neagră
Actualitate joi, 16 aprilie 2026, 16:31

Rusia anunţă că drone ucrainene au lovit un petrolier în Marea Neagră

Drone ucrainene au lovit în Marea Neagră un petrolier sub pavilion liberian, iar căpitanul turc al acestei nave este rănit şi spitalizat, au...

Rusia anunţă că drone ucrainene au lovit un petrolier în Marea Neagră
Dialoguri la Zi: Educația financiară – necesară din școală!
Actualitate joi, 16 aprilie 2026, 15:56

Dialoguri la Zi: Educația financiară – necesară din școală!

Opt din zece participanți la un sondaj recent spun că educaţia financiară ar trebui predată în şcoală. Studiul, realizat de filiala ”Ipsos...

Dialoguri la Zi: Educația financiară – necesară din școală!
Linia CFR Constanța – Mangalia se redeschide de 1 Mai, după care se închide la loc
Actualitate joi, 16 aprilie 2026, 15:13

Linia CFR Constanța – Mangalia se redeschide de 1 Mai, după care se închide la loc

Calea ferată Constanța-Mangalia se va redeschide circulației la finele acestei luni, pentru ca turiștii să poată ajunge în sudul litoralului...

Linia CFR Constanța – Mangalia se redeschide de 1 Mai, după care se închide la loc
TULCEA: Percheziție domiciliară într-un dosar de delapidare. Suspect este un administrator al unei asociații de proprietari din oraș, în vârstă de 73 de ani
Actualitate joi, 16 aprilie 2026, 15:05

TULCEA: Percheziție domiciliară într-un dosar de delapidare. Suspect este un administrator al unei asociații de proprietari din oraș, în vârstă de 73 de ani

La data de 16 aprilie 2026, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea – Serviciul de Investigare a Criminalității...

TULCEA: Percheziție domiciliară într-un dosar de delapidare. Suspect este un administrator al unei asociații de proprietari din oraș, în vârstă de 73 de ani
Actualitate joi, 16 aprilie 2026, 14:44

CT BUS: Aplicația 24Pay va fi inactivă temporar

CT BUS informează că din seara zilei de 16 aprilie, aplicația 24Pay va fi inactivă temporar, din cauza lucrărilor periodice de mentenanță. Pe...

CT BUS: Aplicația 24Pay va fi inactivă temporar
Actualitate joi, 16 aprilie 2026, 14:20

Alegerile pentru conducerea Organizației Județene a PSD Constanța s-ar putea amâna

Alegerile pentru conducerea Organizației Județene a PSD Constanța, sub semnul întrebării. Scrutinul stabilit pentru data de 24 aprilie s-ar...

Alegerile pentru conducerea Organizației Județene a PSD Constanța s-ar putea amâna
Actualitate joi, 16 aprilie 2026, 13:45

Vernisajul expoziției foto-documentare „Scrisori din detenție. Povestea unui tânăr închis la Canal: Nicolae Voicilă” are loc la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Consiliul Național pentru...

Vernisajul expoziției foto-documentare „Scrisori din detenție. Povestea unui tânăr închis la Canal: Nicolae Voicilă” are loc la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Actualitate joi, 16 aprilie 2026, 13:37

Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice ajung în țară

Guvernul României anunță repatrierea coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice recuperate. “Este un moment de mare...

Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice ajung în țară