TULCEA: Cercetătorii susţin declararea insulei Musura drept zonă strict protejată

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 ianuarie 2020, 09:06

Conducerea Institutului Naţional Delta Dunării (INDD) doreşte ca insula Musura, aflată la capătul braţului Sulina al Dunării, să fie declarată zonă strict protejată, astfel încât să rămână singurul loc de cuibărit din România pentru chirele de mare şi pescăruşii asiatici.

Apărută după anul 1980, insula sau peninsula Musura, numită de localnici şi Insula Fericirii sau Insula K, constituie o zonă de o importanţă deosebită pentru cercetători.

‘Insula Musura este în continuă transformare, mai ales în partea românească, fiind frecvent complet spălată de furtuni, fărâmiţată în mai multe insule care se reunesc în unii ani, iar în alţii se scufundă. În Baia Musura suntem martori ai genezei unui pământ nou şi pionieratului florei şi faunei, ai modului de instalare a diferitelor specii în procesul de succesiune primară, într-un ritm mult mai accelerat decât s-a putut constata în cazul evoluţiei insulei Sacalin’, a declarat ornitologul din cadrul INDD, Mihai Marinov.

El a amintit impactul crescut al turismului neorganizat asupra insulei care are un rol important în ecologia păsărilor.

‘În perioada de cuibărit, zeci şi sute de turişti debarcă pe insula Musura, păsările abandonând sute de ponte. Din aceste motive, succesul reproducerii este foarte mic comparativ cu numărul mare de perechi de păsări. Menţionăm că pe acest petic de pământ, pe lângă speciile de păsări care cuibăresc şi în alte părţi ale ţării, găsim două specii ce cuibăresc doar în România, chira de mare şi pescăruşul asiatic’, a mai spus Marinov.

Cercetătorul INDD a precizat că până acum au existat două iniţiative de a declara insula Musura zonă strict protejată, însă niciuna dintre ele nu s-a încheiat cu succes.

‘Trebuie luate măsuri de supraveghere a turismului, astfel încât coloniile de păsări să nu mai fie afectate de turism şi să se asimileze cruţarea acestora cu prohibiţia la pescuit în perioada de reproducere a peştelui. Este important ca Insula Musura să nu aibă soarta Sacalinului. Calea de urmat ar fi declararea Insulei Musura drept zonă strict protejată şi paza strictă, interzicerea debarcării, observarea păsărilor de pe apă, de la minimum 100 de metri distanţă, în perioada de cuibărit a păsărilor’, a menţionat Mihai Marinov.

De altfel, în luna august a anului trecut, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a interzis accesul turiştilor pe Insula Musura după ce peste 100 de păsări sălbatice au murit în luna anterioară, din cauza hranei primite de la turişti, cel mai probabil.

Insula Musura este foarte căutată de turişti, iar unii ghizi susţin că aceştia sunt foarte agresivi.

‘Dacă le atragi atenţia că nu este normal să cobori pe insulă, să te plimbi printre ouă, să le iei în mână şi să faci poze cu ele, turiştii devin foarte recalcitranţi şi sar la bătaie’, a afirmat în timpul unei întâlniri organizate de ARBDD, ghidul turistic din Sulina, Mihai Călin.

Potrivit INDD, în cazul insulei Musura mai atrage atenţia un fenomen de rotire sau de deplasare.

‘Există eroziune şi depunere în altă parte şi atunci, pentru ochiul liber, pentru imaginile satelitare apare ca şi cum această insulă s-ar roti ori şi-ar fi mutat orientarea. Insula nu se mişcă. Ea face parte dintr-un sistem foarte dinamic în care procesele de eroziune şi depunere sunt în acelaşi timp, numai că diferă proporţia în care cele două se manifestă’, a declarat reprezentantul INDD, cercetătorul Marian Mierlă.

Insula Sacalin, cu care este comparată insula Musura, a apărut în anul 1897, la aproximativ 2,5 kilometri depărtare de linia ţărmului deltaic, măsura iniţial doar 5 kilometri lungime, iar ulterior în cazul acesteia a început un proces continuu de alungire către sud şi de apropiere către ţărm.

‘Odată transformată în peninsulă, aici au pătruns diferite răpitoare, cum ar fi vulpile şi mistreţii care au contribuit la nimicirea coloniilor de pescăruşi şi chire şi părăsirea de către acestea a Sacalinului, ca loc de cuibărire de maximă importanţă pentru România. La motivele naturale, se adaugă şi cele antropice, cum ar fi introducerea în număr mare a animalelor nesupravegheate pe insulă, iar mai recent perturbările provocate de turism’, a afirmat ornitologul Mihai Marinov.

În opinia reprezentantului INDD, Marian Mierlă, lucrările realizate în anii 1970 de tăiere a meandrelor braţului Sfântu Gheorghe, pentru a scurta drumul dintre Tulcea şi satul de pe malul Dunării, au avut impact direct asupra procesului de formare a peninsulei Sacalin.

‘Lucrările de tăiere a braţului Sfântu Gheorghe, pe considerente economice, au avut drept efect creşterea vitezei apei, astfel încât curentul mai mare format a făcut ca aluviunile din încărcătura apei să fie proiectate mai departe în mare faţă de perioada anterioară acestor lucrări. Astfel, aceste aluviuni nu au mai participat cu aceeaşi pondere la formarea şi dezvoltarea insulei Sacalin, ci au fost antrenate de curenţii Mării Negre în zona de sud a litoralului românesc’, a mai spus Marian Mierlă.

Potrivit acestuia, importanţa celor două insule constă în faptul că ele sunt ‘laboratoare vii’ pentru cercetători, apariţia şi dezvoltarea lor sub atenta observaţie a specialiştilor putând furniza informaţii bogate despre formarea şi evoluţia altor elemente similare, dar cu mult mai vechi decât generaţiile actuale de oameni.

Înfiinţat în anul 1970, INDD are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale şi aplicative în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului, cu scopul de a fundamenta managementul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi în alte zone umede de interes naţional şi internaţional pentru conservarea biodiversităţii şi pentru dezvoltare durabilă.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu