INTERVIU | Directorul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”, Simion Nicolaev, a vorbit despre expediția științifică ce are loc în Marea Neagră

Publicat de Doina Sirbu, 1 octombrie 2019, 12:09

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța împreună cu instituții similare din Turcia, Ucraina, Bulgaria efectuează un studiu privind starea de sănătate a Mării Negre.

O expediție științifică cu 17 cercetători din cele patru țări s-a îmbarcat ieri, pe nava „Mare Nigrum“ pentru prelevarea probelor de apă, sedimente și organisme marine. Liliana Moldoveanu l-a avut invitat astăzi, la Interviul Dimineții, pe directorul Institutului “Grigore Antipa”, Simion Nicolaev, care a oferit mai multe detalii despre acest proiect.

Bună dimineața! Așadar, verificați starea de sănătate a Mării Negre. Ce înseamnă starea de sănătate pentru marea noastră?

Simion Nicolaev – Este o denumire generică, pentru că în ultimă instanță, activitatea se realizează pentru un scop mai larg. Este vorba despre proiectul – ’’Evaluarea Vulnerabilității Ecosistemului Mării Negre la presiunile umane’’ și este finanțat prin ’’Programul Operațional Comun Bazinului Mării Negre în perioada 2014 – 2020’’. Scopurile pe care le urmărim sunt mai multe și este și motivul pentru care expediția pe care noi o organizăm acoperă atât zona economică exclusivă a României, cât și a Turciei, Bulgariei și a Ucrainei. Folosim și noi instrumentele specifice pentru că avem o echipă destul de extinsă la bord. Sunt 17 cercetători marini din cele patru țări evocate și avem un număr de 21 de stații care se întind atât din zonele de mal, până în zonele de larg.

Am înțeles că s-au îmbarcat ieri, pe nava ’’Mare Nigrum’’ pentru a preleva deja probele.

Simion Nicolaev – Da, sigur că da! Echipa este deja la bord, au și început, practic, activitatea. E vorba tot de prelevarea probelor de apă, a sedimentelor organismelor marine în vederea evaluării stării sănătății Mării Negre.

Cum va arăta o zi din expediție? Ați spus că sunt 21 de stații de prelevare. Cum vor studia? Cum vor preleva probele, ca să ne facem o imagine?

Simion Nicolaev – Da, nava urmează un traseu bine prestabilit pentru a acoperi toate zonele, stațiile pe care le-am evocat mai devreme. Se începe cu prelevările de probe de apă, probe de fund și de organisme marine. Asta înseamnă că ele vor fi colectate, cea mai importantă parte, conservată, și unele chiar prelucrate la bord, urmând ca după cele aproximativ șapte zile de expediție să fie aduse la mal și prelucrate.

Ce vă doriți prin concluziile pe care le veți elabora? Ce vor arăta concluziile?

Simion Nicolaev – Concluziile vor evidenția rezultatele analizelor, dar noi, în principiu, urmărim câteva direcții prioritare pe care trebuie să le evidențiem, pentru că ele indică starea sau elementele critice ale stării ecosistemului în această perioadă. E vorba de aspectele de biodiversitate, aspectele legate de starea sedimentelor în anumite zone, inclusiv deșeurile marine, continuăm cu aspecte privind prezența și densitatea gelatinoaselor, respectiv a meduzelor și nu numai. Doresc să subliniez de la bun început faptul că, așa cum este peste tot, și în Marea Neagră ne confruntăm cu numeroase probleme, printre care vă spuneam mai devreme – aspectele legate de deșeuri – este o problemă generală. În tot oceanul mondial și în Marea Neagră,  care este străbătută anual de peste 50, 60 de mii de nave, ne așteptăm să identificăm numeroase elemente care să caracterizeze această poluare. De asemenea, vă spuneam de biodiversitate. Prezența unor specii, să spunem exotice, în afară de cele autohtone, a generat și generează numeroase efecte care se repercutează asupra bogăției biodiversității și nu numai, dar și impactul asupra stării resurselor marine.

Potrivit Comisiei Europene, peste 80% dintre resturile care ajung în mare sunt din plastic. Chiar anul trecut a fost considerat de către ecologiști, drept unul dintre cei mai murdari ani de când monitorizează litoralul Mării Negre. Și când vorbim de litoral, vorbim de Marea Neagră, pentru că deșeurile acestea ajung, din păcate, acolo. Este un obiectiv și acesta propus și studiat de dumneavoastră în cadrul expediției.

Simion Nicolaev – Prelevările de probe vor caracteriza și aceste componente, adică plasticele care ajung în faza avansată de fragmentare de la dimensiuni de milimetri la microni și sigur, evaluarea cantitativă și calitativă. Aceasta este esențială pentru a putea caracteriza mediul marin. Din păcate, trebuie să recunoaștem că această chestiune este specifică tuturor mărilor inclusiv sau în mod special mărilor semiînchise cum este Marea Neagră. A nu se uita că legătura Mării Negre cu oceanul mondial este relativ restrânsă doar prin strâmtoarea Bosfor, continuată cu Dardanele. Apele care se scurg de pe un teritoriu de colectare de peste 2,1 milioane de km² ajung într-un fel sau altul cu un nivel de superioritate poluare în Marea Neagră.

Constat că are un titlul generic această expediție – ’’Anemone’’. De ce ’’Anemone’’?

Simion Nicolaev – Da, este abrevierea de la titlul pe care eu vi l-am evocat mai devreme – „Evaluarea vulnerabilității ecosistemului Mării Negre la presiunile umane“. Anemonele stiți că sunt specii marine care se întâlnesc mai rar în Marea Neagră și mai mult pe partea sudică, la interfață cu Marea Marmara. Sigur, noi ne propunem ca aceast titlul să poată să reprezinte o îmbogățire a biodiversității în Marea Neagră și sigur, să contribuim și noi la îmbunătățirea situației, în general.

Am înțeles că expediția se încheie pe 8 octombrie și așteptăm concluziile până în 2020, când prelucrați toate probele și veți ști dacă v-ați atins toate obiectivele.

Simion Nicolaev – Da, desigur, vom prelucra probele acestea, dar subliniez că activitatea în cadrul proiectului nu se rezumă numai la această expediție. Mai avem și alte lucruri de făcut în programa aceasta de lucru și pe care le raportăm periodic Comisiei Europene, finanțatorul principal al acestui program.

Realizator interviu – Liliana Moldoveanu / Redactor online – Doina Sîrbu / Foto – unsplash.com