Ministerul Justiţiei – Proiect de OUG: Competenţa DIICOT, extinsă în cazul infracţiunilor de răpire şi sclavie

Publicat de Doina Sirbu, 22 august 2019, 17:46

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a prezentat joi un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care competenţa DIICOT de a efectua urmărirea penală este extinsă în cazul formelor agravante ale infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prin răpire, precum şi în cazul infracţiunii de sclavie.

MJ propune modificarea OUG 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea DIICOT, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

„În contextul luptei împotriva actelor de terorism, a infracţiunilor de finanţare a terorismului, precum şi a criminalităţii organizate, întărirea capacităţii instituţiilor specializate de aplicare a legii în special în sfera resurselor umane şi materiale apare ca fiind imperios necesară. Pe cale de consecinţă, conferirea cadrului legislativ necesar concentrării DIICOT pe activitatea specifică unei combateri eficiente a infracţionalităţii grave impune şi modificări ale competenţei sale, în vederea eliminării acelor infracţiuni pentru instrumentarea cărora nu este absolut necesară o intervenţie a unui organ de urmărire penală supra-specializat”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Conform MJ, având în vedere evoluţia societăţii şi informatizarea acesteia, prin proiect se are în vedere reglementarea competenţei DIICOT pentru infracţiunile contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice (art.360 – Accesul ilegal la un sistem informatic, art. 361 – Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice, art.362 – Alterarea integrităţii datelor informatice, art. 363 – Perturbarea funcţionării sistemelor informatice, art.364 – Transferul neautorizat de date informatice, art. 365 – Operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice), atunci când săvârşirea acestor infracţiuni a intrat în scopul unui grup infracţional organizat în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal sau dacă persoana vătămată face parte din categoriile prevăzute expres în proiect (dacă persoana vătămată ar face parte din entităţile înscrise în Registrul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice sau ar deţine sisteme informatice dintre cele prevăzute de art. 3 lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice).

Se menţine în competenţa DIICOT efectuarea urmăririi penale în cazul fraudelor comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice (art. 249 – Frauda informatică, art. 250 – Efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, art. 251 – Acceptarea operaţiunilor financiare efectuate în mod fraudulos, din Codul penal) dacă săvârşirea lor a intrat în scopul unui grup infracţional organizat în sensul prevăzut la art. 367 alin. (6) din Codul penal.

„În acest mod, DIICOT, structură de Parchet specializat, se va putea concentra pe combaterea infracţiunilor grave sau complexe, instrumentând cauzele comise în condiţiile art. 367 din Codul penal, indiferent de calitatea persoanei vătămate, precum şi cele în care sunt atacate/aduse în stare de neîntrebuinţare/folosite fără drept, sisteme informatice complexe, de stat sau private, cu consecinţe asupra unei colectivităţi sau serviciu public”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului.

De asemenea, a fost extinsă competenţa DIICOT şi la variantele agravate ale infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal (prin răpire), precum şi la infracţiunea de sclavie, „având în vedere gravitatea şi complexitatea deosebită a acestor fapte, precum şi asemănările, în privinţa laturii obiective a conţinutului constitutiv al infracţiunii, cu unele dintre infracţiunile deja aflate în competenţa DIICOT (spre exemplu traficul de persoane)”.

„În sfârşit, se constituie un temei general care să permită DIICOT să acţioneze potrivit unor competenţe specifice stabilite prin alte legi decât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016”, se mai arată în nota de fundamentare.

MJ a publicat joi şi o Hotărâre de Guvern care prevede că numărul maxim de posturi prevăzut la DIICOT se suplimentează cu 11 posturi de procuror şi 40 de posturi de personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ.

redactor online – Doina Sîrbu / sursă – AGERPRES / foto – unsplash.com