Artistul cenzurat, Dj-ul manelist, Muzica de pe stick și Taxiul fără ceas
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 10 iulie 2019, 08:27 / actualizat: 10 iulie 2019, 11:01
S-a încheiat cea de-a treia ediție a festivalului Neversea. Potrivit datelor oferite de organizatori, în cele patru zile de festival, au fost peste 240.000 de participanți de toate vârstele și au susținut show-uri și concerte, pe cele cinci scene amenajate, aproximativ 200 de artiști români și străini.
La fel că în ceilalți ani, am observat o organizare impecabilă și o atenție pentru cele mai mici detalii, atât din partea inițiatorilor acestui eveniment, cât și din partea brandurilor prezente în perimetrul festivalului care s-au prezentat cu campanii de comunicare bine gândite. Nu degeaba reprezentanții forțelor de ordine implicate în menținerea siguranței au afirmat că este evenimentul cu cele mai puține fapte antisociale raportate la numărul de participanți.
Spre deosebire de edițiile anterioare, anul acesta a fost permis accesul pe timpul zilei la apă, astfel încât participanții să poată practica sporturile nautice până la lăsarea serii. Totodată, am observat pubele construite exclusiv din lemn, fiind cunoscută intenția organizatorilor de face din acest eveniment unul prietenos cu mediul. Brandurile au înțeles acest lucru, motiv pentru care tacâmurile oferite celor care au ales să cumpere preparate culinare sau alte produse din interiorul festivalului au fost din lemn, ambalajele reciclabile, iar punctele de colectare pentru plastic și aluminiu au fost vizibile și mai numeroase. De asemenea, au fost incluse pe tot perimetrul festivalului zone – safe box-uri – unde partipanții și-au putut lăsa obiectele de valoare. Una dintre noutățile acestui an a fost zona Nostalgia care a atras un public numeros, datorită felului în care a fost amenajată – mobilă vintage sau „de pe vremea bunicii“, televizoare cu tub, jocuri video – și a muzicii difuzate (anii ’80, ’90 și 2000).
Cei mai așteptați artiști au fost G-Eazy, Sean Paul, Steve Aoki, Lost Frequecies, Kadebostany și nu numai. De asemenea, am remarcat că de la un la altul crește numărul artiștilor români în festival.
Salvatore Ganacci sau Emir Kobilić, dj-ul de origine bosniacă, născut în Suedia, recunoscut pentru evenimentele pline de originalitate pe care le crează, a generat cele mai multe reacții în urma show-ului pe care l-a realizat pentru că a introdus în playlist maneaua interpretată de Adrian Copilul Minune – Așa sunt zilele mele. Momentul a fost original, iar publicul a reacționat ca atare: a aplaudat și a continuat să se distreze. Același Salvatore a coborât de pe scenă, în fața căreia erau aproximativ 40.000 de spectatori pentru că… îi era sete, lăsând publicul să-l aștepte, și cu toate astea nu am auzit nemulțumiri. Cu o simplă căutare pe Google poate fi urmărită prestația lui la Tomorrowland, un alt festival de muzică electronică ce se desfășoară în Belgia. În primul rând, subliniez că nimeni dintre cei care pe care i-am văzut în festival nu s-a simțit jignit de alegerea făcută de dj. În al doilea rând, momentul a fost în mod evident o parodie. În al treilea rând, eu sunt convinsă că dj-ul nu a vrut să facă nici o referire la „gradul de cultură“ al celor care participă la acest festival, ținând cont și de faptul că și-a încheiat show-ul fericit, datorită reacției pe care a avut-o publicul, fluturând steagul României. Totodată, dj-ul american de origine indiană, Kshmr, a ales să mixeze un fragment din repertoriul artistului Furdui Iancu – Noi suntem Români, iar belgianul Lost Frequencies a apărut în fața publicului îmbrăcat în tricoul naționalei de fotbal a României. Dj-ul Steve Aoki este recunoscut pentru torturile pe care le aruncă în public. Acestea sunt făcute după o rețetă specială și sunt testate înainte de a fi aruncate, astfel încât nimeni să nu fie rănit. Fiecare artist prezent în festival alege felul în care se exprimă și se prezintă în fața celor care vin să-i vadă, respectiv să-i asculte.
Îmi aduc aminte de un alt moment, din anul 2018, când show-ul susținut de Grasu XXL a fost întrerupt din cauza unor probleme tehnice, dar pentru că generatorul s-a oprit în timp ce artistul făcea comentarii politice în fața fanilor, în spațiul public a apărut ipoteza potrivit căreia Grasu XXL ar fi fost cenzurat de organizatori. Cred că acesta a fost motivul pentru care același artist, anul acesta, a avut două show-uri programate, în zile diferite, dintre care unul pe scena principală.
Paradoxal, în perioada în care evoluția tehnologiei ne influețează viețile, muzica realizată cu ajutorul unui computer nu este considerată de calitate de o anumită categorie de public. Acceptăm revoluția 4.0, prezența roboților în vieție noastre, faptul că suntem aproape dependenți de telefoane și calculatoare și că „profesiile viitorului“ sunt cu totul altele față de cele cu care suntem obișnuiți, însă muzica stocată pe un stick nu este bună și în viziunea unora reflectă o pregătire slabă și cunoștințe muzicale minime. Să fii dj nu este ușor, iar cultura muzicală este foarte importantă, la fel cum abilitatea folosirii unui calculator pentru crearea muzicii este esențială. Nu există semnul egal între genuri muzicale și modalitatea cu care alegi să creezi, ci o coagulare benefică. Poate un pianist excepțional nu știe să folosească un calculator, la fel cum un dj poate asculta fragment interpretat la pian și cu ajutoul computerului poate genera un moment plin de originalitate. Muzica nu formează tabere, iar gusturile nu se discută!
Urmăresc aceste festivaluri de patru ani. Am avut ocazia să ajung la Untold, la a doua ediție și, am observat, cum un oraș întreg a încercat să se pregătească pentru mine, participantul. Toată infrastructura a fost adaptată și dezvoltată, astfel încât să poate primi un număr impresionant de oameni. Căminele studențești au fost transformate în spații de cazare. Am găsit camere curate, cu lenjerie, unele dintre ele dotate și cu duș. Pentru că am ales să mă deplasez cu taxiul, am constatat, în fiecare zi pe care mi-am petrecut-o în Cluj, că nu am întâlnit o mașină murdară, un taximetrist nepoliticos și, în nici un moment, nu am fost antrenată în tocmeala referitoare la prețul cursei sau la pornirea ceasului, așa cum se întâmplă la Constanța în timpul festivalului și nu numai. De asemenea, nu am fost refuzată din cauza faptului că distanța ar fi fost prea scurtă de la festival până la căminul unde am fost cazată împreună cu prietenii mei. În fiecare zi, prețul cursei efectuate cu taxiul a fost de 11 lei, cu mici fluctuații cauzate de trafic. În urma unei discuții cu un taximetrist din Constanța, indignat de raziile care au avut loc în oraș în timpul Neversea, în care i-am explicat ce se întâmplă la Cluj pe perioada în care se desfășoară Untold, răspunsul lui a fost: Domnișoară, acolo este altă lume!
Din fericire este o altă lume, în interiorul aceleiași granițe, de care ne despart aproximativ 700 de kilometri de mers cu mașina sau o oră cu avionul.
Redactor – Adelina Tocitu / Foto – Radio Constanța
