6 iunie, Ziua Eroilor
Publicat de Doina Sirbu, 6 iunie 2019, 08:04
Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, este celebrată an de an odată cu sărbătoarea creştină a Înălţării Domnului, care marchează înălţarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere. Astfel, anul acesta Ziua Eroilor este sărbătorită la data de 6 iunie, în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.
La sfârşitul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele ţări beligerante, în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora, în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al celor căzuţi la datorie, potrivit site-ului Ligii Militarilor Profesionişti, www.ligamilitarilor.ro. În România, care a pierdut în prima mare conflagraţie a secolului al XX-lea aproape un milion de militari şi civili, prevederile Tratatului de la Versailles s-au concretizat prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare naţională a poporului român. Ţara noastră a devenit, astfel, primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali.
În omagierea eroilor căzuţi la datorie, un rol deosebit de important l-a avut Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, înfiinţată în 1919, care a devenit, în 1927, Societatea „Cultul Eroilor” şi mai târziu, de la 1 august 1940, „Aşezământul Naţional Regina Maria”, sub înaltul patronaj al Reginei Maria. Acestei societăţi i se datorează inaugurarea, în anul 1923, a Mormântului Ostaşului Necunoscut, amplasat iniţial în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol, dar şi construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente şi plăci comemorative în majoritatea localităţilor din ţară.
În anul 1948, având în vedere noua conjunctură politică, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se, astfel, prevederile anterioare. Ulterior, prin Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, s-a menţinut prevederea potrivit căreia Ziua Eroilor era celebrată la 9 mai, cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului.
După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naţionale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălţării Domnului. Prin Legea nr. 48/1995, se proclama Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti – Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos -, potrivit tradiţiei româneşti. Ulterior, Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război completează manifestările dedicate promovării cultului eroilor la români, stipulând totodată că marcarea acestei zile are loc cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos.
La 4 mai 1920, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, pentru prima dată, ca Ziua Eroilor să fie celebrată la praznicul Înălţării Domnului, decizie consfinţită ulterior prin hotărârile sinodale din 1999 şi din 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare naţională bisericească, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.
Programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor cuprinde activităţi comemorative în Capitală, în ţară şi în străinătate, notează site-ul gov.ro. De asemenea, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate eroilor, din ţară şi din străinătate, sunt oficiate slujbe de pomenire. De altfel, eroii neamului sunt pomeniţi la fiecare Sfântă Liturghie.
Anul acesta, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat organizarea, în această săptămână, de ceremonii militare şi religioase dedicate Zilei Eroilor în toate marile garnizoane din ţară, potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES la 3 iunie 2019. De asemenea, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” a organizat, la 4 iunie, la Palatul Cercului Militar Naţional, Adunarea omagială dedicată Zilei Eroilor. Cu sprijinul reprezentanţelor diplomatice ale României, vor avea loc depuneri de coroane şi jerbe de flori la cimitirele şi monumentele sau operele comemorative dedicate ostaşilor români din Armenia, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Franţa, Germania, Federaţia Rusă, Republica Moldova, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. În Bucureşti, manifestările au loc la 6 iunie şi cuprind o depunere de coroane la Cimitirul Israelit „Filantropia” (ora 10.00), ceremonii de depuneri de coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, la Monumentul eroilor militari căzuţi în misiune în teatre de operaţii şi pe teritoriul României din Parcul Tineretului, la Monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, la Cimitirul de onoare românesc Ghencea Militar şi la Cimitirul Eroilor Revoluţiei (ora 12.00), dar şi o ceremonie de depuneri de coroane de flori la Monumentul şi Biserica Eroilor Martiri Timişoreni din oraşul Popeşti-Leordeni. De la ora 12.00, în toate lăcaşele de cult se trag clopotele, iar în instituţiile publice şi în unităţile de învăţământ se păstrează un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii patriei.
De asemenea, Patriarhia Română anunţă că „La sărbătoarea Înălţării Domnului şi Ziua Eroilor, joi, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţele şi monumentele închinate acestora, din ţară şi din străinătate. Apoi, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară”. Potrivit Patriarhiei Române, la fiecare Sfântă Liturghie sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.
redactor online – Doina Sîrbu / sursă – AGERPRES