Sumele achitate de România ca urmare a hotărârilor CEDO depăşesc 8 milioane de euro

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 martie 2019, 15:57

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Marian Dobrică, a declarat joi că sumele achitate de România ca urmare a hotărârilor CEDO depăşesc 8 milioane de euro.

‘De la un număr de opt cauze soluţionate de CEDO în 2008, avem după zece ani aproape 1.000 de hotărâri de condamnare. Sumele achitate de România ca urmare a hotărârilor CEDO au totalizat 8.283.211 euro. Dacă în anul 2008 statul român a plătit 32.350 de euro despăgubiri pentru condiţiile din penitenciare, la nivelul anului 2018 acestea au atins 3.232.000 de euro. Aceste hotărâri pronunţate pe parcursul anului 2018 şi sumele achitate pe parcursul aceluiaşi an se referă în principal la aspecte care vizează condiţiile de detenţie existente în penitenciarele româneşti în perioada anilor 2010-2014’, a afirmat Dobrică, cu prilejul prezentării raportului de activitate al ANP pe 2018.

El a menţionat că în perioada 2008-2018 numărul locurilor noi de deţinere ori al celor modernizate a ajuns la 5.546. ‘Pentru un număr de 429 de locuri de deţinere lucrările de executare sunt în plină desfăşurare, estimăm că vor putea fi finalizate până la finalului anului 2019’, a spus Dobrică.

Potrivit acestuia, evoluţia efectivelor custodiate înregistrează un trend descendent. ‘Dacă în 2008 sistemul penitenciar custodia 26.212 de deţinuţi, la 31 decembrie 2018 în penitenciarele româneşti se aflau 20.792 de deţinuţi. Procentul deţinuţilor recidivişti în totalul populaţiei carcerale înregistrează scăderi constante. De la un procent de 46,3% în 2008 avem un procent de 38,4%’, a declarat Dobrică.

Directorul general al ANP a precizat că legea recursului compensatoriu a însemnat ‘un moment de cotitură’ în activitatea sistemului penitenciar, atât din perspectiva implementării, cât şi a efectelor generate.

‘Din totalul celor 14.204 de persoane care au beneficiat de prevederile Legii 169/2017, un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiţionată de către instanţele de judecată, restul de 2.551 au fost puse în libertate la împlinirea termenului de executare a pedepsei. Din totalul celor puşi în libertate, beneficiari ai prevederilor Legii 169/2017, un număr de 724 de persoane au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu’, a declarat Dobrică.

El a spus că, prin mijloace tehnice eficiente, numărul telefoanelor introduse în penitenciare a scăzut.

‘De la 11.000 de telefoane mobile descoperite în mediul penitenciar în 2008, astăzi am înregistrat un nivel de 2.317 de obiecte interzise, respectiv telefoane mobile. Fenomenul s-a concentrat cu precădere la nivelul câtorva unităţi penitenciare – Tulcea, Iaşi, Jilava. În majoritatea cazurilor introducerea ilegală a telefoanelor mobile e în strânsă legătură cu practica unor înşelăciuni prin telefon (…). O asemenea situaţie e de neacceptat, astfel încât echipele de management din aceste unităţi vor trebui să implementeze măsuri specifice eficiente’, a menţionat Dobrică.

El a precizat că violenţa fizică ori verbală la adresa personalului ANP a scăzut la 117 de cazuri în 2018, faţă de 139 în 2017, menţionând că fenomenul se menţine la un nivel ridicat şi necesită o ripostă adecvată.

‘Una dintre sursele de finanţare a sistemului penitenciar e reprezentată de venitul generat din munca deţinuţilor. (…) Faţă de 2008, bugetul sistemului penitenciar a crescut de aproape două ori, cu toate acestea, sistemul penitenciar are nevoie în continuare de creşteri de alocaţii bugetare’, a afirmat Dobrică.

El a menţionat că sistemul se confruntă cu lipsa de atractivitate în planul ocupării posturilor vacante. ‘Ne pleacă specialiştii. Domeniile medical, IT, economic sunt cele mai afectate. (…) Pe parcursul anilor 2016- 2018 un număr de 3.457 dintre angajaţii noştri au ales să plece din sistem, ceea ce înseamnă aproape o treime din personalul ANP. Încadrările de personal pe care am reuşit să le facem au suplinit doar într-o anumită măsură aceste plecări’, a spus Dobrică.

Directorul general al ANP a spus că statutul poliţiştilor de penitenciare se află încă în procedură parlamentară. ‘Proiectul de modificare a Legii 374 din 2013 referitor la blocarea semnalului GSM în unităţi penitenciare şi proiectul hotărârii de Guvern referitor la funcţionarea cabinetelor medicale din penitenciare încă nu au fost adoptate şi sunt doar câteva dintre cele de care sistemul penitenciar are mare nevoie’, a afirmat Dobrică.

În ceea ce priveşte cazurile de deces în penitenciare, el a spus că indicatorul este cu mult sub media din populaţia generală. ‘În privinţa acestui indicator, suntem cu mult sub media din populaţia generală a ţării sau dacă vreţi sub media la nivel european din sistemele penitenciare în Europa’, a adăugat Dobrică.

Raportul de activitate al ANP arată că în ultimii 10 ani s-a înregistrat o dublare a numărului de recompense cu permisiunea ieşirii din penitenciar, în contextul general al mecanismului recompensatoriu.

Sursa – Agerpres