ONU: Poluarea, responsabilă pentru un sfert dintre decese şi boli pe plan global

Publicat de , 13 martie 2019, 16:27

Un sfert dintre decesele premature şi bolile pe plan global sunt legate de poluare şi de daunele provocate mediului de activităţile umane, a avertizat miercuri Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) într-un raport despre starea planetei, potrivit AFP. 

Emisiile responsabile pentru poluarea atmosferică, produsele chimice care contaminează apa potabilă şi distrugerea accelerată a ecosistemelor necesare supravieţuirii a miliarde de persoane cauzează un fel de epidemie mondială care afectează negativ economia, potrivit documentului.
Raportul despre mediul înconjurător (Global Environment Outlook, GEO), la care au lucrat 250 de oameni de ştiinţă din 70 de ţări timp de şase ani subliniază un decalaj în creştere între ţările bogate şi cele sărace: supraconsumul, poluarea şi risipa alimentară din Nord accelerează foametea, sărăcia şi bolile din Sud.
În timp ce emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, efectele schimbărilor climatice, precum seceta şi furtunile, riscă să se adauge la povara cu care se confruntă miliarde de persoane.
În acest domeniu, Acordul de la Paris din 2015 vizează limitarea încălzirii globale cu cel mult 2 grade Celsius, respectiv 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială.
Impactul poluării, defrişărilor şi al lanţului alimentar industrializat asupra sănătăţii este mai puţin cunoscut şi nu există niciun acord internaţional referitor la mediu similar celui de la Paris pentru climă.
Raportul GEO publicat miercuri, realizat pe baza a sute de surse de date pentru calculul impactului mediului asupra a circa 100 de boli, scoate în evidenţă o serie de urgenţe sanitare legate de diferitele feluri de poluare.
Condiţiile de mediu „mediocre“ sunt responsabile pentru „circa 25% dintre decese şi boli la nivel mondial“, potrivit raportului, care vorbeşte despre aproximativ 9 milioane decese legate de poluarea mediului înconjurător în 2015.
Din cauza lipsei de acces la apă potabilă, 1,4 milioane de persoane îşi pierd viaţa în fiecare an după ce se îmbolnăvesc de afecţiuni care pot fi evitate precum diareea sau paraziţii dobândiţi în urma consumului de ape contaminate.
Produsele chimice evacuate în apele mărilor produc efecte negative asupra sănătăţii „posibil mai multor generaţii“, iar 3,2 miliarde de persoane trăiesc pe terenuri degradate de agricultura intensivă sau defrişări.
Raportul estimează că poluarea atmosferică contribuie la decesul prematur a 6 până la 7 milioane de persoane în fiecare an.
În ceea ce priveşte utilizarea în exces a antibioticelor în industria alimentară, acest fenomen riscă să ducă la naşterea unor bacterii super-rezistente care ar putea deveni prima cauză de mortalitate prematură până la jumătate secolului.
„Acţiuni urgente şi de o amploare fără precedent sunt necesare pentru a stopa şi pentru a inversa situaţia“, se mai spune în rezultatul raportului, pus la dispoziţia factorilor de decizie.
Fără reorganizarea economiei mondiale către o producţie mai durabilă, conceptul de creştere ar putea fi golit de sens în faţa deceselor şi a costurilor tratamentelor, estimează autorii.
„Mesajul principal este că, dacă avem o planetă sănătoasă, aceasta susţine nu numai creşterea mondială, ci şi existenţa persoanelor sărace care depind de aerul curat şi de apa proaspătă“, a precizat pentru AFP Joyeeta Gupta, copreşedinta GEO.
„În caz contrar, un sistem în stare proastă aduce prejudicii imense vieţilor omeneşti.“
Raportul notează totodată că situaţia nu este iremediabilă, făcând apel în special la scăderea emisiilor de CO2 şi la utilizarea pesticidelor.
Risipa alimentară ar putea fi, de asemenea, redusă, în contextul în care omenirea aruncă la gunoi o treime din alimentele produse (56% în ţările cu veniturile cele mai mari).
„Toată lumea spune că până în 2050 ar trebui să hrănim 10 miliarde de persoane, dar acest lucru nu înseamnă că ar trebui să dublăm producţia“, insistă Joyeeta Gupta, care pledează în special pentru o scădere a producţie zootehnice.
Acest fapt însă „ar duce la o schimbare a stilului de viaţă“, recunoaşte aceasta.
Publicarea acestui raport în timpul Adunării Generale a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) de la Nairobi ar trebui să demareze o dezbatere pe tema responsabilităţii pagubelor provocate Terrei.
Potrivit unor surse apropiate negocierilor, anumite ţări bogate, cu Statele Unite în frunte, ameninţă să nu „întâmpine favorabil“ raportul, un semnal negativ pentru eventualitatea unui viitor acord referitor la reducerea risipei, supraconsumului şi poluării, potrivit AFP.
Ţările, atât cele mari, cât şi cele mici, trebuie să se adapteze la realitatea mediului înconjurător, a subliniat Gupta. „Dacă ne referim la apa dulce, aceasta are mai mult sau mai puţin un volum fix“, notează aceasta. „Ar trebui, în cele din urmă, împărţită. Este un discurs pe care multe dintre ţările dezvoltate nu-l agreează“.

Sursa: Agerpres