Interviul Dimimeții – Otilia Ardeleanu, autoare de poezie, proză, recenzii și eseuri, la Radio Constanța

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 3 martie 2019, 11:03

Pe 3 martie sărbătorim „Ziua Mondială a Scriitorilor”, eveniment organizat din 1985 la nivel mondial de filialele PEN- Cluburilor afiliate la Organizaţia Internaţională a Scriitorilor, din care fac parte romancieri, poeţi, dramaturgi, eseişti şi editori; iniţiat în 1921, de un grup de scriitori englezi şi francezi, International PEN a fost prima şi a rămas singura organizaţie internaţională a scriitorilor; a fost creat pentru a promova prietenia şi cooperarea intelectuală între scriitorii de pretutundeni, indiferent de opiniile lor, politice sau de altă natură, pentru a lupta în favoarea libertăţii de expresie şi pentru a-i apăra pe cei care au de suferit în regimurile politice opresive.

La Interviul Dimineții, Otilia Ardeleanu, autoare de poezie, proză, recenzii și eseuri ne-a vorbit despre ce înseamnă să fii scriitor și care este menirea acestuia.

– Otilia Ardeleanu: Să fii scriitor nu e deloc simplu, deși poate părea din exterior. Paul Valery, reprezentant al simbolismului tardiv francez spunea că scriitorul adevărat este un om care nu-și găsește cuvintele. Atunci, le caută și găsește ceva mai bun.Un scriitor nu are timp liber, vă spun!El este dedicat activității sale creatoare.În acest context, Eugen Ionesco afirma că un scriitor nu-și ia niciodată vacanță, viața pentru el înseamnă fie să scrie, fie să se gândească la ce va scrie. Despre menirea scriitorului nu pot să spun decât că este una nobilă, el renovează mereu, restaurează, revoluționează, reîmprospătează cultura în lume.

– Redactor: De când scrieți? Există un moment anumit în care scriitorul se așază la masa de scris?
– Otilia Ardeleanu: Eu scriu din copilărie. Îmi amintesc că prin clasa a cincea scriam sf-uri, piese de teatru, oarecum poezie la momentul acela. Nu m-am gândit vreodată să public, însă această afinitate a mea s-a dezvoltat în timp. Pentru mine, momentul de a scrie este oricând am o intuiție lirică.Poate fi după o lectură de poezie, de proză, de filozofie, poate fi după vizionarea unui film,a unui video, a unei melodii, după un concert, o lansare de carte sau o discuție în familie sau cu prietenii…în sfârșit…atunci când vine inspirația.

– Redactor: Ați publicat poezie? Cel puțin la întâlnirea din noiembrie, când ne-am reunit aici la Radio Constanța și cu tânărul actor Latip Abdul Cair, acesta supnea despre punerea în scenă a câtorva secvențe din volumul dumneavoastră Pe tibia-n jos. Spuneți câte ceva despre actul dvs. creator…
– Otilia Ardeleanu:Scriu de plăcere, îmi place să nuanțez, să metaforizez, să trascend realitatea.Am publicat până în momentul acesta 4 volume de autor.În 2009 volumul de debut Culorile sufletului meu.Apoi, după o pauză de 7 ani a apărut volumul Totul e să mergi până la capăt. În 2017 a apărut Pe tibia-n jos, ca urmare a câștigării unui premiu, premiul Mircea Micu, în cadrul Festivalului Internațional de Creație Literară Titel Constantinescu, ediția a zecea, Rm. Sărat. Și anul trecut am publicat un volum, Niciodată nu spune unei zile că e ordinară. Temele abordate în poeziile mele sunt general-valabile : viața, moartea, iubirea, vicisitudinile, relația cu Dumnezeu, cu atitudinea umană, singurătatea, etc. Aceste teme sunt însă tratate original, pentru că împrumută din personalitatea mea. Și atunci ele capătă autenticitate. Într-adevăr, din volumul Pe tibia-n jos, anul trecut actorul Latip Abdul Cair a prezentat o scenetă pe scena de la Năvodari, cu ocazia sărbătoririi majoratului trupei de copii Paradox Company.Cele 4 volume ale mele au intrat în atenția criticilor, am avut opinii pozitive, ceea ce îmi dă curajul să continui în plan literar, în paralel cu profesia mea de bază.

– Redactor: Aveți scriitori preferați, care v-au inspirat în scrierile dumneavoastră?
– Otilia Ardeleanu: Este o listă întreagă, eu am să amintesc doar câțiva. Marin Sorescu, chiar la Pe tibia-n jos am avut o opinie critică din partea Danielei Varvara, profesor doctor în filologie, poet și membru în USR. Ea spunea cam așa: unul dintre filoanele atinse în acest volum este cel sorescian prin oralitate și firescul vorbirii concretizate într-un registru colocvial, care atrage cititorul ca la o șezătoare în care mai află câte ceva despre viață, despre lume, despre cele văzute și nevăzute. Apoi Mircea Cărtărescu, cu a lui De ce iubim femeile? M-a inspirat să scriu și eu de ce iubim bărbații…

– Redactor: Cu ce gând întâmpinați evenimentul de azi, dedicat scriitorului?
– Otilia Ardeleanu: Cu o imensă bucurie. Am încredere în scriitorul de azi, mă focusez pe scriitorul în viață.Nu pentru că i-aș discredita pe cei dinaintea noastră. Dimpotrivă, consider că există un continuum necesar, firesc, o punte între generații. Scriitorul în general, și în special cel de azi are potențial, are motive multiple să scrie, el se implică emoțional, dăruiește și nu cere nimic în schimb.Pe stradă el pare un om obișnuit, dar de fapt el este un făuritor de trasee umane, acoperitor de goluri sufletești, el se apropie de dumnezeire prin harul pe care chiar divinitatea i l-a atribuit, Scriitorul iubește lumea și dincolo de neființă. Acreditat fiind de cititori și critici, el cu siguranță se va transfora într-o stea. Eugen Lovinescu spunea cam așa: scriitorii sunt o forță uriașă pentru că din materialul fragil al cuvintelor pot clădi consgtrucții arhitectonice care vor încremeni mii de ani în amintirea oamenilor și nu se vor împrăștia decât odată cu specia umană.
Ce pot să spun decât cinste scriitorului! El merită întreaga admirație și apreciere. Și poate ar trebui să închei cu o poezie care este dedicată cititorilor, pentru că nu există scriitor fără cititor.

– Cititorilor mei: Poemul acesta vine dinspre oameni/Nu l-am scris, doar m-am uitat în ochii lor/Am văzut sclipiri/Am coborât în fiecare suflet ca într-o mină/Am cioplit până la zăcământul visat/Știu cât sunt de bogată….