CONSTANȚA: Cercetători şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, la Conferinţa Naţională ‘100 de ani de pescărie românească’

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 decembrie 2018, 09:25

Peste 120 de specialişti, cercetători, biologi marini şi reprezentanţi ai mediului de afaceri au participat miercuri la lucrările Conferinţei Naţionale ‘100 de ani de pescărie în România’, evenimentul, organizat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Agricultură şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fiind dedicat Centenarului Marii Uniri.

Temele de discuţie ale reuniunii au evidenţiat rolul cercetării marine din ultimii 100 de ani în dezvoltarea pescuitului, istoricul şi perspectivele de dezvoltare ale pisciculturii româneşti, învăţământul românesc în domeniul pescăresc, istoric şi perspective, dar şi noua guvernare a pescuitului în Marea Neagră din perspectiva strategiei Comisiei Europene.

Directorul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină (INCDM) ‘Grigore Antipa’, dr. ing. Simion Nicolaev, coordonatorul Grupului de Lucru pentru Marea Neagră al GFCM (General Fisheries Commission for the Mediterranean) şi preşedinte al Grupului Consultativ privind Managementul pescăriilor şi altor resurse marine vii din cadrul Comisiei Mării Negre, a afirmat că, în ultimii cinci ani, s-a constatat un reviriment al activităţii pescăreşti pe litoralul românesc.

‘În ultimi cinci ani, capturile au avut o tendinţă de creştere, respectiv de la 1.711 tone în 2013, 2.231 tone în 2014, 4.847 tone în 2015 (dublu faţă de anul 2014), 6.839 tone în anul 2016 (mai mare faţă de anul precedent cu 41,1%) şi 9.553 tone, în anul 2017, cu 71,59 %, mai mare decât în 2016. Tendinţa de creştere a nivelului capturilor din ultimii ani nu s-a datorat ihtiofaunei piscicole, ci apariţiei interesului agenţilor economici pentru recoltarea manuală şi cu beam traulul a speciei rapana (Rapana venosa), care a crescut de la un an la altul, de la circa 65 % în 2012, la 98,6% în 2017 din captura totală realizată la litoralul românesc al Mării Negre’, a declarat Simion Nicolaev.

Acesta a susţinut, de asemenea, că în ultima perioadă a scăzut presiunea economică asupra unor specii foarte mult expuse, ca urmare a începerii exploatării stocurilor de melci rapana.

‘Legalizarea pescuitului gastropodului Rapana venosa cu beam traulul, în iulie 2013, a dus la dezvoltarea unui pescuit specializat al speciei, cu o creştere substanţială a debarcărilor de la un an la altul (un maxim de 9.244 tone în 2017), fapt ce a dus la scăderea presiunii asupra stocurilor de calcan şi şprot, specii reglementate şi monitorizate îndeaproape de Comisia Europeană’, a subliniat cercetătorul.

Directorul INCDM a afirmat că, în momentul de faţă, în ciuda potenţialului ridicat, sectorul de acvacultură din România este reprezentat de o singură fermă de midii.

‘În ciuda potenţialului relativ ridicat, acvacultură în România s-a realizat într-o fermă offshore, folosind sistem long-line pentru creşterea midiei şi a stridiei japoneze, deşi specialiştii INCDM au elaborate tehnologii de creştere a midiei, stridiei japoneze, păstrăvului, calcanului etc. Sunt argumente solide pentru dezvoltarea mariculturii precum: creşterea rapidă a cerinţei pe piaţa regională, dezvoltarea acvaculturii ca o pârghie pentru reducerea presiunii prin pescuit asupra populaţiilor naturale şi sursa importantă de venit şi de ocupare a forţei de muncă locale pe care o poate asigura acvacultura’, a menţionat Nicolaev.

Sursa – Agerpres