Dispută DNA – CSM pe tema independenţei Justiţiei, în dosarul Radu Mazăre – Avraham Morgenstern

Publicat de Bogdan Comșa, 17 decembrie 2014, 19:25

DNA a reacţionat, astăzi, la un comunicat de presă al CSM, în care se preciza că o sesizare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, referitoare la posibila săvârşire a unor abateri disciplinare de către un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă a doi inculpaţi, este de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că sesizarea Direcției Naționale Anticorupție privind posibila săvârșire a unor abateri disciplinare de către judecătoarea Rodica Cosma la soluționarea propunerii de arestare preventivă a lui Radu Mazăre și a lui Abraham Morgenstern este de natură să aducă atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său.

„La data de 25.04.2014, DNA a sesizat Inspecția Judiciară în legătură cu posibila săvârșire a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. s) și t) din Legea nr. 303/2004, de către doamna Cosma Rodica, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă a inculpaților Radu Mazăre, primarului Constanței, și Abraham Morgenstern. În ședința din data de 17 decembrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis ca întemeiată cererea de apărare a independenței sistemului judiciar, în raport de sesizarea Direcției Naționale Anticorupție”, informează CSM într-un comunicat remis miercuri.

Pe 10 septembrie, Secția pentru judecători a CSM a solicitat Inspecției Judiciare efectuarea de verificări privind posibila atingere adusă independenței justiției și a unui judecător din cadrul ÎCCJ de către DNA.

„Prin încheierea din camera de consiliu din data de 09.04.2014, pronunțată de instanța supremă, a fost respinsă propunerea de arestare preventivă cu privire la cei doi inculpați, fiind dispusă luarea măsurii controlului judiciar față de aceștia. Demersul DNA a fost făcut public în presă și a generat formularea unor comentarii cu privire la soluția adoptată în cauză. Sub aspectul săvârșirii abaterilor disciplinare de către doamna judecător, Inspecția Judiciară a dispus clasarea cauzei, constatând că nu există indicii de săvârșire a abaterilor disciplinare menționate”, se arată în comunicat.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au reținut că demersul Direcției Naționale Anticorupție, inițiat anterior rămânerii definitive a soluției pronunțate în cauză, aduce atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său, cu atât mai mult cu cât soluția dispusă a fost menținută în calea de atac. S-a mai reținut că împotriva soluțiilor pronunțate de judecători pot fi exercitate căile de atac prevăzute de lege.

„Potrivit dispozițiilor art. 1 și 30 din Legea nr.317/2004, în calitatea sa de garant al independenței justiției, Consiliul Superior al Magistraturii apără corpul magistraților împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea, subliniază sursa citată.

În replică, DNA susţine că sesizarea a fost făcută pe baza legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care perrmite oricărei persoane să sesizeze CSM, dacă are indicii privind săvârşirea unor nereguli de către un magistrat.

Sesizarea Inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, a fost întemeiată exclusiv pe art. 97, din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, potrivit căruia „orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor şi parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare”.

Respectiva sesizare a fost făcută la data de 25.04.2014, adică după soluţionarea definitivă a cererii legate de măsura preventivă formulată în cauză.

Prin urmare, demersul DNA a fost efectuat cu respectarea cadrului legal, în exercitarea dreptul anterior menţionat. Mai mult, respectivul demers nu a fost făcut public prin comunicat de presă, se mai arată într-un comunicat al DNA.