Decebal Făgădău explică de ce nu a semnat iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice”

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 1 august 2018, 09:57 / actualizat: 1 august 2018, 10:58

Primarul Constanţei, Decebal Făgădău, a declarat, marţi, că nu a semnat iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice” pentru că i se pare un demers fără „finalitate” şi „substanţă” şi că, după cum i-au spus unii avocaţi, ar fi neconstituţională îngrădirea pentru totdeauna a unui drept fundamental.

„Nu, din două considerente. Unu. Pentru că mi se pare un demers fără finalitate, scuzaţi-mă, mi se pare politicianist, nu mi se pare un demers cu substanţă, nu vreau să-i insult, din contră, să îşi facă campania, nu au avut niciun fel de problemă pe raza municipiului Constanţa, să îşi strângă semnături unde vor, cât vor. Doi, pentru că din nefericire, viaţa mea în ultima vreme m-a dus într-un context în care sunt înconjurat de avocaţi şi i-am întrebat şi eu pe avocaţi care ar fi finalitatea unui asemenea demers. Printre avocaţii mei era şi un bun constituţionalist şi mi-a spus că ar fi neconstituţională îngrădirea unui drept, atâta vreme cât este un drept fundamental pe care Constituţia îl respectă”, a spus Făgădău la finalul unei şedinţe a Consiliului Local Municipal Constanţa.

Potrivit acestuia, o sancţiune asupra unei persoane condamnate penal trebuie să aibă un termen, nu să fie una permanentă.

„Cu alte cuvinte, o sancţiune asupra unei persoane condamnate penal poate fi complementară, de retragere sau de interzicere a dreptului de a fi ales sau chiar de a alege câteodată, ştiţi foarte bine. Dar ea trebuie să aibă un termen, să spună doi ani, trei ani, cinci ani, nu funcţionează ad vitam, deci nu este o sancţiune permanentă. Tocmai de aceea, specialiştii … şi aici vă spun că este rolul specialiştilor să analizeze dacă un asemenea demers este constituţional sau nu. Eu nu am cunoştinţe juridice, aşa că cele două opinii m-au făcut să nu semnez”, a afirmat primarul Constanţei.

Iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice” a fost lansată de 19 cetăţeni printre care filozoful Mihai Şora, scriitorul Gabriel Liiceanu, fondatorul grupului Rezistenţa, Mihai Tudorică, cu susţinerea Uniunii Salvaţi România (USR), #Rezistenţa şi a Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). Conform grupului de iniţiativă, prin respectivul demers se urmăreşte modificarea articolului 37 din Constituţie care reglementează dreptul de a fi ales, prin adăugarea următorului alineat: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse private de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

Sursa – agerpres