Publicistul și dramaturgul Pașcu Balaci vorbește la Stil de Viață despre piesa sa dedicată Centenarului „Regina Maria și martirii“

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 10 iulie 2018, 16:47

În acest an, al Centenarului Marii Uniri, mai mult ca niciodată, este nevoie ca în repertoriul  teatrelor să fie introduse piese ale autorilor contemporani și, dacă este posibil, să fie alese temele istorice.

La o privire sumară ar părea că aceste scrieri nu există, pentru că, în media, în UNITER, în Uniunea Scriitorilor sunt promovați cu precădere anumiți autori, care nu prea abordează o astfel de tematică. Ar fi timpul să căutăm mai atent și dacă vom cerceta vom descoperi scriitori și subiecte extraordinare.

Avocatul orădean Pașcu Balaci este membru al Uniunii Scriitorilor din România și este un binecunoscut om de litere mai ales în Ardeal și în Moldova, acolo unde i-au fost jucate piesele de teatru. Alege cu precădere subiecte inedite din trecutul neamului românesc, cum ar fi acela pentru care a fost făcut cetățean de onoare al comunei Telciu, județul  Bistrița-Năsăud, titlu acordat pentru publicarea dramei istorice „Fluierul de oțel” având ca subiect viața, revolta și martirajul lui Tănase Todoran, cel ce a intrat în istorie ca fiind primul român tras pe roată din ordinul Mariei Tereza și al generalului Buccow, la data de 12 noiembrie 1763 pe platoul de la Mocirla; erou canonizat de Biserica ortodoxă română sub numele de  Sfântul Atanasie Todoran și ai săi mărturisitori: Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu.

Cu o activitate literară extrem de bogată, poet, eseist, romancier,  dramaturg, Pașcu Balaci  a avut parte de montări remarcabile la Teatrul Naţional Radiofonic Bucureşti, la Teatrul Naţional din Iaşi, la Teatrul de Stat Oradea, la Teatrul de Nord din Satu-Mare şi la Teatrul din Cernavodă.

Este inițiatorul cenaclului literar „Barbu Ștefănescu Delavrancea“, care, prin prestigiul pe care îl are, unește în jurul său personalități de seamă ale literaturii orădene.

Sosit la malul mării, pe urmele Reginei Maria, la Balcic, ne-a vizitat și la redacție, vorbindu-ne despre ultima sa piesă, intitulată „Regina Maria și martirii”. Este vorba despre tumultosul an 1918, în Bihor, unde, la finele Primului Război Mondial, entuziasmul românilor  privind unirea cu frații de peste Carpați , era strivit de forțele bolșevice ale comunistului maghiar Bela Kuhn, care controlau Bihorul la finele acelui an. Martirii sunt doi avocați din Beiuș.

La 1  Decembrie 1918, avocații Nicolae Bolcaș (1882-1919) și Ioan Ciordaș (1877-1919) au fost delegați ai românilor din zona Beiușului la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, semnătura lor apărând pe actul de naștere al României Mari. Ei au fost arestați de către trupele maghiare în dimineața zilei de 4 aprilie 1919 și încarcerați doar pentru motivul că luptaseră pentru unirea Ardealului cu România.  Au fost asasinați în mod bestial în localitatea Lunca (la 25 km de Beiuș). În aceeași primăvară a anului 1919, pe lângă multe alte atrocități, o companie de soldați maghiari a dat foc caselor din satul Sighiștel și a ucis 14 români prin împușcare.

Sacrificiul lor a fost definitoriu pentru trasarea granițelor după război. Pare incredibil? Aflați cum a fost posibil, în această seară, în emisiunea  ”Stil de viață”, de la ora 18.05,  într-un  interviu cu domnul Pașcu Balaci.

Steliana BAJDECHI