TULCEA: Delta Dunării are 11 insule sălbatice

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 6 iunie 2018, 12:52

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a inventariat 11 insule sălbatice apărute pe fluviu, cu o suprafaţă totală de circa 220 de hectare, care ar putea fi „salvarea Deltei”, în opinia unor operatori în ecoturism.

Potrivit reprezentantului societăţii care a efectuat inventarierea insulelor, Alexandru Ionescu, cel mai mare dintre cele 11 ostroave are o suprafaţă de 60 de hectare, iar toate insulele au o vechime mai mare de 10 ani şi o suprafaţă minimă de cinci hectare.

„Există o dinamică fantastică în zona Dunării. Sunt insule care apar peste noapte, care în doi sau trei ani au deja mici păduri şi, ceea ce este cel mai important, devin un magnet pentru foarte multe specii de păsări şi mamifere, multe dintre ele specii periclitate în Europa”, a declarat presei guvernatorul Rezervaţiei, Mălin Muşetescu, care a deschis marţi seminarul „Insule sălbatice dunărene”.

Numărul total al insulelor inventariate în Rezervaţie în cadrul proiectului „DanubeParksConnected” care a inclus şi seminarul organizat marţi este de 33, însă doar 11 dintre ele îndeplinesc criteriile stabilite la nivel european pentru a fi declarate insule sălbatice.

Cele mai multe dintre ele, şi anume, şase, se află pe braţul Sfântu Gheorghe al Dunării şi doar una dintre ele a fost localizată pe braţul Chilia al fluviului, graniţă a României cu Ucraina.

„Marea majoritate a insulelor importante de pe braţul Chilia sunt pe partea ucraineană, dar cred că aceasta este o problemă secundară a Deltei. Noi trebuie să ne focalizăm pe un management general mai bun în Rezervaţie şi pe o conlucrare mult mai bună cu populaţia locală. Aştept să fim cu totul deschişi la minte, să înţelegem cu toţii că în arealul acesta, al Deltei, interesele locale sunt aceleaşi cu cele ale ARBDD”, a declarat guvernatorul Muşetescu.

Fenomenul formării ostroavelor în Deltă este mai pregnant în ultima perioadă, potrivit acestuia, fapt dovedit şi de accentuarea procesului de colmatare.

„Este un fenomen mai pregnant. Sunt de părere că avem o cantitate de aluviuni incredibil şi inexplicabil mai mare decât în trecut. Există un regim alert de colmatări în canale şi ghioluri”, a mai spus guvernatorul Rezervaţiei.

Biologul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, Anca Andrei, a menţionat că fenomenul de colmatare este o provocare şi pentru aria protejată care numără şapte ostroave cu dimensiuni de la 300 de hectare la 11.000 de hectare, explicând situaţia prin lucrările de îndiguire realizate în România în anii 1960.

„În anii 1960, a avut loc îndiguirea Dunării. S-a dorit crearea unor mari suprafeţe agricole şi atunci s-a înfiinţat Insula Mare a Brăilei, care acum este cea mai mare exploataţie agricolă din sud-estul Europei, care are circa 60.000 de hectare. Atunci, tot volumul de apă şi de sedimente care circulau pe 100.000 de hectare s-a redus la o suprafaţă de 24.000 de ha, cea a actualului parc. Asta duce la un regim accelerat de depunere a acestor sedimente. În plus, blocarea unor privaluri, canale naturale care făceau legătura între Dunăre şi lacurile de pe insule, pentru ca oamenii să obţină cât mai mult peşte din lacuri, a dus la accelerarea colmatării”, a afirmat Anca Andrei, care a participat la seminarul organizat de ARBDD.

Insulele care apar pe Dunăre ca urmare a proceselor hidrologice de eroziune, colmatare, variaţii mari de debite şi nivele constituie, potrivit ARBDD, locuri de refugiu pentru specii de păsări periclitate la nivel european şi de renaştere a naturii. Ele pot constitui o atracţie turistică, însă unii operatori refuză să ia în calcul această posibilitate, din motive ecologice.

„Eu fac ecoturism, dar nu aş merge să fac ecoturism într-o asemenea zonă. Normal este să laşi fauna să se dezvolte. Se ştie ce se întâmplă acolo unde intră turiştii. Măcar zonele astea să rămână pentru păsări, pentru peşti. Ar trebui ca ARBDD să ia măsuri mai drastice, pentru că aceste zone ar putea fi salvarea Deltei, de acolo să plece puiet de peşte, acolo să se reproducă păsările şi să le vedem apoi în restul Deltei”, a declarat directorul unei societăţi de turism, Iliuţă Goean.

În timpul simpozionului „Insule sălbatice dunărene”, reprezentanţii World Wide Fund for Nature (WWF), ai Societăţii Ornitologice din România au prezentat rezultatele unor proiecte care au avut ca obiect de studiu insulele dunărene şi conservarea speciilor de păsări sălbatice, astfel încât acestea să fie utilizate în cadrul actualului proiect.

De asemenea, profesoara Iuliana Gheorghe din cadrul Universităţii Ecologice din Bucureşti a prezentat particularităţile vegetaţiei ostroavelor dunărene. „Se cunoaşte că Delta Dunării are cea mai mare suprafaţă compactă de stuf şi papură din lume, dar ca o curiozitate remarc faptul că aceste două specii nu predomină în vegetaţia insulelor studiate”, a precizat Iuliana Gheorghe.

Danubeparks este o iniţiativă lansată în anul 2007, la Tulcea, pentru realizarea unei strategii comune de management al ariilor protejate şi de realizare a unei identităţi comune a acestora.

Această iniţiativă s-a transformat într-o reţea de arii protejate care numără în prezent 17 parcuri şi rezervaţii din nouă state riverane. În anul 2014, membrii acestei reţele au înfiinţat o asociaţie omonimă, care în anul următor a câştigat premiul Natura 2000 al UE, iar în prezent este recunoscută ca o emblemă a conservării naturii în regiunea Dunării.

În exerciţiul financiar trecut, asociaţia a derulat două proiecte care au vizat ameliorarea morfologiei fluviale, managementul luncilor inundabile şi al reţelelor de habitate, conservarea principalelor specii dunărene (vulturul codalb şi sturionul), monitorizarea şi desfăşurarea de activităţi în reţeaua UE de arii protejate Natura 2000, precum şi ecoturismul.

Proiectul „DanubeParksConnected – Reţeaua de arii protejate dunărene, un coridor de habitate al Dunării” are drept obiectiv crearea unei punţi de arii protejate dunărene pentru a contracara fragmentarea peisajului şi a habitatelor şi pentru a consolida Dunărea ca un coridor ecologic cheie. În cadrul acestuia, sunt monitorizate insulele naturale dunărene, rutele de migraţie dunărene ale păsărilor, păşunile şi pădurile de luncă dunărene în vederea elaborării unor strategii.

Potrivit ARBDD, de-a lungul celor circa 2.800 de kilometri, Dunărea are 912 insule cu o suprafaţă totală de aproape 138.000 de hectare. Dintre acestea, 147 de insule sunt sălbatice.

Sursa – agerpres