FOTO: Oamenii din spatele patrimoniului Muzeului de Artă din Constanța
Publicat de Arantxa Catană, 23 mai 2018, 16:51
Când intrăm în sălile unui muzeu de artă suntem impresionați, în primul rând, de frumusețea pânzelor pictate de artiștii mari ai lumii, de ramele tablourilor personalizate, de lumini și culori sub cupole de sticlă. De puține ori, însă, ne gândim la oamenii care se ocupă de conservarea operelor de patrimoniu.
Patrimoniul Muzeului de Artă din Constanța deține peste 7.000 de tablori, printre care lucrări de grafică, dar și acuarelă. Sunt lucrări de patrimoniu realizate de nume mari precum Grigorescu, Pallady, Tonitza, sau Luchian. Ca starea lor de conservare să fie optimă există oameni specializați care monitorizează în permanență indicii de temperatură și de umiditate atât în sălile de expoziție, cât și în depozit. Atent la toate aceste detalii importante este Vasile Lazăr, unul dintre conservatorii muzeului.
Reporter: Misiunea dumenavoastră cea mai importantă este aceea de a păstra tabloul de patrimoniu în starea cea mai bună.
Vasile Lazăr: Da. Conservarea acestor opere se face la modul preventiv, deci, nu așteptăm să se întâmple ceva cu lucrarea, ci noi trebuie să avem grijă să nu se ajungă acolo, discutăm despre o prevenție.Trebuie să avem grijă de un microclimat , microclimatul este foarte important, de ce, pentru că, dacă nu se respectă acest microclimat pot apărea tot felul de fungi, mucegaiuri, bacterii, care pot afecta lucrarea în timp. Temperatura la expunere trebuie să fie maximum 22 de grade Celsius, iar la depozitare, în depozit, 18 grade Celsius, iar umiditatea trebuie să se încadreze într-o marjă între 55 la 65 la sută umiditate. Sub aceste valori iarăși nu este bine pentru că se usucă pânza.
Conservatorii, ne spune Vasile Lazăr, nu intervin niciodată asupra lucrării, pentru că de acest aspect se ocupă restauratorii și doar dacă situația o impune. La Muzeul de Artă din Constanța toate cele peste 7.000 de lucrări se află într-o stare optimă de conservare.
Reporter: Aici avem o lucrare semnată de Magdalena Rădulescu 1902- 1983, Portret – donație Cella Serghi 1984. Cum ați intervenit pentru conservarea acestei lucrări?
Vasile Lazăr: Noi putem interveni doar la nivelul ramei dacă constatăm că ceva s-a întâmplat, dar nu a fost cazul! Curățăm foarte bine rama de adezivi de tot felul, clei, aracet, așadar curățăm aceste substanțe, o dăm cu un baiț special și apoi punem pe spatele lucrării un carton special cu un PH negativ care nu permite dezvoltarea microrganismelor și mai absoarbe și din umiditate, dacă este cazul. După părerea mea, cred că lucrările de grafică sunt mai greu de menținut la nivelul la care au fost ele executate pentru că hârtia în sine îmbătrânește!
Din acestă săptămână la Muzeul de Artă din Constanța vor putea fi admirate două expoziții noi – Prima se numește Gestul în xilogravură semnată de graficianul Florin Stoiciu și invitații săi, iar a doua este dedicată Marii Uniri și este organizată de Muzeul Cotroceni în colaborare cu Muzeul de Artă Vizuală Galați.
Redactor: Silvia Pascale
