Cozonacul, atestat din perioada neolitică

Publicat de Adrian Băncilă, 8 aprilie 2018, 15:47

Cozonacul a fost atestat în istorie încă din neolitic, dar forma rafinată și pufoasă a acestei prăjituri de sărbătoare a fost consacrată în epoca modernă când pâinea dospită și îndulcită a fost îmbogățită cu arome, fructe confiate și miez de nucă.

De la pâinea dospită îndulcită din Egiptul antic și până la celebra replica a Mariei Antoaneta, istoria cozonacului a marca sărbătorile de-a lungul vremii, iar primele vestigii ale îndrăgitului desert datează din neolitic, am aflat de la istoricul Laura Stroe.

„În neolitic a fost descoperită o formă rudimentară de cozonac și se presupune că este prima apariție a acestei prăjituri pe care noi o savurăm astăzi ori de câte ori avem ocazia. Ceva mai târziu, acum 4.000 de ani, în Egipt niște desene au atestat că egiptenii au cochetat puțin cu acest cozonac, oricum ei descoperiseră drojdia, deci pâinea dospită, au pus îndulcitor (miere de albine sau fructe) în cozonac. A apărut forma aceasta și la greci, ei având din belșug miere de albine au îndulcit această pâine dospită și a avut nota de cozonac. Romanii au furat drojdia de la greci și au îmbunătățit rețeta de cozonac pentru că au introdus foarte mult fructe confiate în cozonac și au făcut două feluri: unul pentru zei și unul pentru muritorii de rând. Mai târziu, Evul Mediu, deși nu a fost atât de fastuos și de bogat ca Antichitatea, a marcat totuși istoria cozonacului. În acele timpuri, cozonacul era făcut din foarte multe fructe confiate, iar coca era mult mai uscată ca să țină mai mult prăjitura. Pe la 1700 apare rețeta cozonacului într-o carte de bucate în Marea Britanie. Mai târziu, Maria Antoaneta are replica celebră despre cozonac pe care mulți o știm și o luăm ca pe ceva comic, deși la momentul acela a fost chiar tragic. Atunci când a fost înștiințată că oamenii nu au ce mânca, nu au pâine, ea a spus celebra replică «Dacă nu au pâine, să mănânce cozonac!»“

Nicio nație nu poate revendica rețeta cozonacului ca fiind în totalitate a sa, aceasta fiind îmbogățit după gustul și specificul fiecărei țări!

„Cozonacul este specific și bulgarilor și seaman foarte mult cu cozonacul românesc, se și numește «cozunac», este cozonacul italian «Panettone» care totuși vine de pe partea occidentală și seaman puțin cu cel britanic, are fructe confiate sau diverse creme de ciocolată sau de fructe. “

Nouă, românilor ne place cozonacul pufos, cu cremă de nucă și cacao, câteva bucățele de rahat sau cu ce mai mai dorește gospodina să adauge.

Redactor: Monica Cruceanu Comșa