Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 4 ianuarie 2018, 09:28

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea bugetului de stat pe 2018. De asemenea, șeful statului a promulgat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Printr-un amplu comunicat de presă, președintele atrage însă atenția asupra unor „vulnerabilități” ale construcției bugetare și îi avertizează pe „decidenții politici și guvernamentali să nu repete greșelile sau tentațiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice”.

Șeful statului atrage însă atenția asupra unor vulnerabilități ale bugetului pe 2018, „având în vedere că România are nevoie de un buget credibil și echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menținerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate și sustenabilitate fiscal-bugetară”.

„Pentru România, este esențial ca politicile fiscal-bugetare să reintre pe un culoar de responsabilitate și prudență, iar decidenții politici și guvernamentali să nu repete greșelile sau tentațiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu și lung. Țara noastră trebuie să evite capcana unei creșteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare și acumularea de datorie publică”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Șeful statului atrage atenția și că actuala construcție bugetară „ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat”, fiind indicat să se facă ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.

„Președintele României își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că, deși înregistrăm rate record de creștere economică, există dificultăți și unele incertitudini în a asigura încadrarea deficitului bugetar în ținta de 3% din PIB. Totodată, țara noastră înregistrează cele mai ample deviații ale deficitului structural dintre toate țările Uniunii Europene”, se mai arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Potrivit sursei citate, analiza proiectului de buget pentru 2018 ar fi evidențiat „anumite vulnerabilități ale construcției bugetare atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli”.

„În ceea ce privește veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecția unei creșteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puțin două considerente. Pe de o parte, experiența fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creșteri economice peste cea prognozată inițial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum -, veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017. În același timp, prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creștere economică, inclusiv a consumului. Pe de altă parte, construcția bugetului este lipsită de estimări și calcule credibile privind impactul unor măsuri asumate, precum introducerea TVA split, măsură care, deși în prezent mult atenuată în raport cu versiunea inițială, este apreciată prin venituri suplimentare aproape duble față de cele estimate în prima variantă”, se precizează în comunicat.

Președintele Klaus Iohannis consideră că „prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătățirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale”.

Cât privește cheltuielile bugetare, șeful statului avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiționale, ci trebuie ca investițiile să fie și realizate conform programării bugetare.

„Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârșitul anului 2017, în încercarea coaliției PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuții sociale la nivelul angajatului, dar și reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creșterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate și predictibilitate. Președintele Klaus Iohannis consideră că actuala coaliție de guvernare PSD-ALDE are obligația de a răspunde așteptărilor românilor ca țara noastră să aibă un buget credibil și sustenabil, care să nu afecteze stabilitatea economică și nivelul de trai promis cetățenilor”, se mai arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Pe 22 decembrie 2017, cele două Camere ale Parlamentului au adoptat, cu 255 de voturi „pentru” şi 95 de voturi „împotrivă” legea bugetului de stat pentru anul 2018.

Faţă de proiectul aprobat iniţial de Guvern, Parlamentul a suplimentat bugetele mai multor instituţii.

Cea mai mare sumă, 350 de milioane de lei, a fost transferată fondului de rezervă al Guvernului, iar banii au fost luaţi din bugetul alocat pentru contribuţia României la Uniunea Europeană.

Astfel, au fost acordate 60 de milioane de lei în plus Secretariatului General al Guvernului pentru finanţarea cultelor religioase şi alte 5 milioane pentru minorităţi.

De asemenea, Ministerul Culturii a primit în plus 8 milioane de lei pentru construirea monumentului Unirii de la Alba Iulia.

Tot 10 milioane de lei în plus a primit şi Ministerul Energiei pentru un program de cercetare în domeniul nuclear.

Radioul public a primit 3 milioane de lei în plus faţă de ce dăduse Guvernul iniţial.

Tot cu 3 milioane de lei a fost majorat şi bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Nu în ultimul rând, Curtea Constituţională a primit 2 milioane de lei în plus faţă de varianta aprobată iniţial de Guvern.

În schimb, plenul reunit al Parlamentului a respins, luni, amendamentul adoptat vineri în Comisiile de buget-finanţe privind creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care merg la bugetele locale.

Amendamenul adoptat iniţial în comisii stabilea că: „În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepţia impozitului din venituri din pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale astfel: a) 18% la bugetul local al judeţului; b) 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ”.

Amendamentul a fost depus de către senatorul PSD Eugen Teodorovici, PNL, USR, PMP şi UDMR, dar a fost respins luni în plenul Parlamentului cu 105 voturi „pentru” şi 119 voturi „împotrivă”.

În proiectul de buget trimis Parlamentului, Guvernul a estimat o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (196 miliarde euro), potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, ritm în scădere faţă de estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru acest an, de 6,1%.

Proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

În proiectul de buget au fost prevăzute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacanţă pentru toţi salariaţii din sistemul public, creşterea salariului minim şi mediu net în întreaga economie (public şi privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% şi a pensiei minime cu 23%, potrivit Guvernului. Legat de persoanele cu dizabilităţi, bugetul prevede creşterea indemnizaţiei acestora cu 30% de la 1 ianuarie.

În acelaşi timp, în buget s-au alocat 4,5 miliarde lei pentru programele de ajutor de stat care vor demara anul viitor.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 au fost estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi in veniturile bugetare pe 2018 le înregistrează contribuţiile sociale, cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8%, accize cu 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit cu 2,3% din PIB.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 au fost estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.

Totodată, cheltuielile de personal au fost estimate la 81,2 miliarde lei, o creştere de 11,6 miliarde lei faţă de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu asistenţa socială ajung în 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9% din PIB.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile vor fi în anul 2018 – 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică sunt estimate la 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB), potrivit proiectului. Cheltuielile cu investiţiile în anul 2018 vor fi de 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creştere cu 13 miliarde lei faţă de anul 2017, potrivit estimărilor Guvernului.