Numărul deţinuţilor din România a scăzut
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 2 ianuarie 2018, 16:40
Numărul persoanelor private de libertate a scăzut la aproximativ 23.500, de la aproape 27.500 la sfârşitul lui 2016, peste 3.100 de deţinuţi fiind eliberaţi, până pe 17 decembrie 2017, ca urmare a Legii privind recursul compensatoriu, care este considerată de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) o măsură de „graţiere mascată”.
Pe 31 decembrie 2016 existau 27.455 de deţinuţi în sistemul penitenciar românesc, luni, 1 ianuarie 2018 fiind 23.525.
Până pe 17 decembrie 2017, în baza legii recursului compensatoriu intrate în vigoare pe 19 octombrie 2017, care prevede că la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii necorespunzătoare deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate, 833 de persoane au fost puse în libertate ca urmare a expirării duratei pedepsei în termen, iar instanţele de judecată competente au admis liberarea condiţionată pentru 2.297 de deţinuţi.
Cu o zi înainte să intre în vigoare legea recursului compensatoriu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, semnala că în ultima perioadă numărul de intrări în penitenciar este mai mic decât cel de eliberări.
Pe 21 noiembrie 2017, deficitul de locuri de cazare în unităţile penitenciare româneşti se cifra la 5.075. „În ceea ce priveşte situaţia spaţiilor de cazare, precizăm că, la data de 28.11.2017, gradul de supraaglomerare era de 125,45%, înregistrându-se un deficit de 4.867 de locuri, calculat la 4 m”, informa ANP pe 28 decembrie 2017.
Proiectul de lege iniţiat de Guvern referitor la graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate a fost înregistrat la Senat pe 31 ianuarie 2017 şi a fost adoptat tacit pe 29 mai 2017, aflându-se în prezent în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.
Proiectul de act normativ iniţiat de 11 senatori PNL, prin care se propune supravegherea cu brăţara electronică, echivalarea zilelor de muncă în folosul comunităţii şi executarea pedepsei în weekend ca măsuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate, a fost adoptat tacit pe 7 noiembrie 2017 de Senat. Soarta acestui proiect va fi decisă tot de Camera Deputaţilor, care are rol decizional şi în privinţa acestei iniţiative legislative.
