Ziua Dobrogei, celebrată fără fast la Constanța
Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 11 noiembrie 2017, 09:21
Primăria municipiului Constanța în parteneriat cu Instituția Prefectului Județul Constanța, Consiliul Județean Constanța, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța, Inspectoratul Școlar Județean Constanța și Palatul Copiilor organizează marți, 14 noiembrie 2017, ora 15:00, la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“, spectacolul omagial „Dobrogea, 139 de ani de istorie, tradiție și multiculturalitate“.
PNȚCD Constanța a criticat lipsa de interes a autorităților locale față de această importantă dată din istoria României.
Anul viitor, românii marchează centenarul Marii Uniri, precum și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la patrie. În acest context, PNȚCD are de gând să ceară Primăriei Constanța să aloce un spațiu pentri amplasarea în municipiu a unui bust al lui Alexandru Vaida-Voevod, una dintre imaginile emblematice ale formațiunii politice cu tradiție.
- Ziua Dobrogei se sărbătorește, începând cu anul 2015, la data de 14 noiembrie.
Proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat la 9 septembrie 2015, de Plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz, data de 14 noiembrie fiind cea la care, în 1878, în urma războiului ruso-româno-turc, cunoscut în istoria României drept Războiul de Independență, Dobrogea a revenit la teritoriul național. Legea 230/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2015.
Potrivit legii, sărbătorirea anuală a Zilei Dobrogei poate fi marcată de autoritățile centrale și locale, de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural — științific. De asemenea, autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini, atât material cât și logistic, evenimentele organizate cu acest prilej, iar Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot include în program emisiuni culturale pe această temă, dar și transmisiuni de la manifestările dedicate acestei zile.
Războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878 a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenței de stat a României. Deși semnaseră, la 4 aprilie 1877, o convenție cu România, rușii nu acceptaseră și o participare directă, pe frontul din Balcani a armatei române. În condițiile în care la Plevna și al doilea asalt al trupelor ruse a fost înfrânt, marele duce Nicolae a trimis o telegramă Prințului Carol al României, în care cerea ajutorul trupelor române.
După încheierea războiului, România a obținut, la Congresul Internațional de la Berlin, de la 1/13 iunie — 1/13 iulie 1878, recunoașterea independenței de stat și revenirea la țară a Dobrogei de nord cu Delta Dunării și Insula Șerpilor. În data de 14 noiembrie 1878, la Brăila, a fost citită „Proclamația către dobrogeni” a Principelui României Carol I de Hohenzollern, care consfințea preluarea de către România a administrației Dobrogei.
Domnitorului Carol către populaţia Dobrogei
Marile puteri europene, prin tratatul din Berlin, au unit ţara voastră cu România. Noi nu intrăm în hotarele voastre trase de Europa, ca cuceritori, dar o ştiţi şi voi: mult sânge românesc s-a vărsat pentru desrobirea popoarelor din dreapta Dunării.
Locuitori de orice naţionalitate şi religiune! Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea-cel-Bătrân şi a lui Ştefan-cel-Mare, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de Naţiune hotărăşte şi cârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii, viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe naţiuni noastre şi nimeni nu le va putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă.
Locuitori musulmani! Dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religiune! Credinţa voastră, familia voastră vor fi apărate de o potrivă ca şi ale creştinilor. Afacerile religiunii şi ale familiei vor fi pentru voi încredinţate apărării muftiilor şi judecătorilor aleşi din neamul şi legea voastră.
Şi creştini şi musulmani, primiţi dar cu încredere autorităţile române, ele vin cu anume însărcinare de a pune capăt dureroaselor încercări prin care aţi trecut, de a vindeca rănile războiului, de a apăra persoana, averea şi interesele voastre legiuite, în sfârşit, de a vă dezvolta buna stare morală şi materială.
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât de a menţinea ordinea, şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire.
Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii.
În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă, care va ţine seamă de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţia voastră cetăţenească. Până atunci, autorităţile române au ca întâia îndatorire de a cerceta şi îndestula trebuinţele voastre, de a îngriji bunul vostru trai, de a vă face a iubi ţara la a cărei soartă acum este lipită şi soarta voastră.
Datu-s-a în Brăila, la 14 Noiembrie, anul graţiei 1878, şi al 13-lea al domniei noastre.
CAROL
În zilele de 14-18 noiembrie 1878, la Babadag, Tulcea și Constanța au fost primite cu entuziasm primele unități ale armatei române, toate comunitățile etnice adresând Guvernului României telegrame de felicitare în care își exprimau adeziunea față de actul istoric la care luau parte. Unirea Dobrogei cu Patria Mamă reprezenta, după unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859, o nouă și importantă etapă în procesul de desăvârșire a unității de stat a românilor, proces încheiat prin Marea Unire din 1918.