Alegerile legislative din Moldova, între Vest şi Est

Publicat de Adina Sîrbu, 30 noiembrie 2014, 09:10

Peste 3,2 milioane de cetățeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt așteptați, astăzi, la urne, pentru a-i desemna, prin vot direct, pe cei 101 membri ai Legislativului de la Chişinău.

În competiţia electorală sunt înscrise 20 de partide şi coaliţii politice, dar şi candidaţi independenţi.

Partidele aflate la putere promovează o politică proeuropeană, în timp ce opoziţia, reprezentată de Partidul Socialist şi de cel al Comuniştilor, susţine stoparea cursului proeuropean şi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Miza alegerilor este importantă în condițiile în care noul parlament urmează să desemneze atât Guvernul, cât și președintele Republicii Moldova, dar și în contextul tensiunilor din Ucraina.

Preşedintele Curţii Constituţionale Alexandru Tănase a afirmat că, în Republica Moldova, scrutinul parlamentar nu este un banal exerciţiu de formare a puterii de stat, ci moldovenii vor avea de făcut o alegere geopolitică: să voteze pentru  Europa sau pentru defuncta Uniune Sovietică.

Alexandru Tănase îşi doreşte ca acele formaţiuni politice care subscriu valorilor europene şi care văd Republica Moldova în Europa să obţină o victorie convingătoare.

„Este în regulă să ţinem minte trecutul, dar este o prostie să te întorci acolo de unde ai pornit” – a spus  Alexandru Tănase.

Ieri, printr-o decizie a Curţii Supreme de Justiţie de la Chişinău, Partidul „Patria” a fost eliminat definitiv din cursa electorală, pe motiv că a obţinut finanţare din Rusia.

Primul pe lista de candidați la funcția de deputat din partea partidului Patria era controversatul om de afaceri Renato Usatîi, care  a şi părăsit teritoriul țării, aflându-se în Rusia.

În buletinul de vot, în dreptul acestei formațiuni este indicată mențiunea „retras”, iar ştampila aplicată aici va duce la anularea buletinului de vot.

Distribuirea mandatelor se face în sistem proporțional, pe liste, toate raioanele țării constituind o singură circumscripție electorală, în care pragul electoral este de 6% pentru listele de partid și de 2% pentru candidații independenți.