CONSTANȚA – Colocviu pe tema „Rezistenţa anticomunistă a tătarilor şi turcilor din România“ (audio)

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 25 septembrie 2017, 12:46

Grupul Civic Tatar a organizat, în weekend, colocviul Rezistenţa anticomunistă a tătarilor şi turcilor din România.

Au fost prezenţi membri ai comunităţii tătare, istorici, deţinuţi politici.

Grupul Civic Tătar, asociaţie culturală de promovare a culturii şi identităţii tătare, s-a constituit în luna august. Reuneşte oameni cu preocupări din diferite domenii, cultură, arte, stiinţă, dar şi pe cei ai societăţii civile care doresc să cunoască istoria, cultura, tradiţiile şi obiceiurile tătarilor.

„Suntem deja la a doua activitate de când s-a înfiinţat Grupul Civic Tătar. Noi ne considerăm promotor al valorilor etniei noastre tătare. Scopul nostru este de a pune în valoare şi de a face cunoscut publicului românesc, dar şi tătarilor noştri, personalităţile de seamă ale etniei noastre. Vom promova, pe lângă lansări de carte, câteva manifestări culturale legate de arta culinară tătară, de muzica şi poezia specifică etniei, de relaţia noastră cu lumea turcică. Următoarea acţiune va fi la începutul lunii octombrie şi va prezenta tema: Tătarii parte a lumii turcice, inclusiv lansarea cărţii mele «Tătarii din România – Istoric. Spiritualitate. Identitate»“, precizează preşedintele GCT prof.univ.dr. Ibram Nuredin.

Despre rezistența anticomunistă a tătarilor şi turcilor din România a vorbit prof.univ.dr. Marian Cojoc.

„În anii 1952-1953 a fost vorba de un lot distinct, lotul cu 15 tătari plus unul, al şaisprezecelea român. Factorul declanşator a fost cel legat de atitudinea de susţinere a foştilor membrii ai comitetului de tătari crimeean, care încercase să facă, în anii războiului, o republică a Crimeei, sigur în totală discordanţă cu obiectivele staliniste. Ei au fost adăpostiţi între Dunăre şi mare, au primit găzduire, au fost tăinuiţi o bună bucată de timp. Erau nişte urmăriţi, hăituiţi, prinşi şi daţi mai departe, eventual repatriaţi în Uniunea Sovietică, şi acolo erau pierduţi definitiv”, exemplifică istoricul Marian Cojoc.

La eveniment a participat şi preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România – filiala Constanţa, Paul Andreescu.

Îi cunoaşte foarte bine pe tătari. S-a născut într-un sat unde majoritari erau tătarii. De asemenea în perioada de detenţie politică a avut colegi de celulă şi turci şi tătari cu care s-a împrietenit. El a explicat de ce tătarii au fost ţinta sistemului comunist.

„Unul dintre motive a fost apărarea şi tăinuirea refugiaţilor din Crimeea. Trupele ruseşti îi socoteau cetăţeni ruşi, dar colaboraţionişti şi i-au urmărit şi în gaură de şobolan. În satul în care eram eu, a fost prins ultimul refugiat din Crimeea, un hoge, care era găzduit şi apărat de oamenii din trei sate. În fiecare noapte era purtat dintr-o parte în alta. În final, tot prin trădare, a fost prins. Un al doilea motiv a fost că erau tătari şi aveau legături cu consulatul din Constanţa sau cu rude din ţări capitaliste, socotite atunci duşmane. De asemenea au suferit şi cei care s-au opus sistemului şi au făcut parte din organizaţii anticomuniste”, afirmă Paul Andreescu.

Un material realizat de Aurelia MIERLUȘ