Scriitorul Mircea Țuglea a încetat din viață. Mesaje emoționante de la prieteni

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 20 august 2017, 09:12

Marea Neagră și-a primit încă o dată tributul, anul acesta, pe plaja Trei Papuci din Constanța. De această dată, cel răpus de valuri a fost scriitorul Mircea Țuglea, redactor șef al revistei culturale Tomis. Vestea a venit ca o undă puternică de șoc pentru toți cei care l-au cunoscut.

Salvamarii l-au observat în larg, dincolo de geamanduri, în timp ce făcea semne disperate cum că nu mai poate înota și are nevoie de ajutor. Salvatorii au ajuns la el însă când era deja prea târziu. A fosta dus la mal în stop cardio-respirator, iar un echipaj medical de urgență i-a aplicat în zadar protocolul de resuscitare…

„Mircea Țuglea a plecat la ceruri astăzi, sub ochii mei, fără să-şi ia rămas bun. După ce a fost adus din mare, mâinile lui iubite, cu cele mai albe, mai minunate şi mai lungi degete, care creau lumi pe tastatură, erau îngheţate. Dar acum când scriu îl simt în spatele meu (m-a certat că am scris iniţial fără diacritice şi mi-a scos o literă în plus dintr-un cuvânt şi mi-a mai spus că sunt puţin incoerentă, stiu, el scria cu atâta uşurinţă, era un povestaş). În ultima zi a vieţii lui pe pământ a scris, e ceea ce i-a plăcut cel mai mult. I-a trimis redactorei de la Polirom, editura la care îi va apărea romanul „Grazia” varianta finală, „fără modificări consistente, doar cu corectarea unor repetiţii deranjante”, şi-a actualizat cu atenţie prezentarea de autor de la începutul cărţii, coperta era gata de ieri, contractul semnat de acum câteva săptămâni. Emoţiile lui mi-au părut cumva cele ale aşteptării unui copil, de altfel, pe coperta pe care si-a dorit-o, apare chipul unei fetiţe. Ultimul lui mesaj a fost: «A, şi chestia cu care se încheie textul: „[de la început]” este doar pentru orientarea lecturii dvs. – nu va apărea în carte.»“, a scris pe contul său de socializare Camelia Țuglea, soția scriitorului care a spus subit „adio“ lumii la doar 43 de ani.

Trupul fără viață al poetului a fost dus la morgă pentru a i se efectua necropsia. Din câte s-ar părea, Mircea Țuglea suferea de unele afecțiuni, iar ieri, în timp ce încerca să se relaxeze înotând în apa mării, i s-ar fi făcut rău și de aceea nu ar mai putut continua cursa de înot până înapoi la mal. Medicii legiști sunt cei care vor face lumină în acest caz.

De seara trecută, pe pagina de socializare a scriitorului constănțean curg zeci de mesaje omagiale. „Doi dintre «cei patru mari» ai Cenaclului de Marţi s-au dus: George Vasilievici (n.red. acesta s-a sinucis în 2010) şi Mircea Tuglea. Să-i iubim mai mult pe cei rămaşi: Soitu Grigore şi Mugur Grosu. – Chiustenge“, a scris autorul Dan Perșa.

„A murit Mircea Țuglea. Ne-am văzut ultima oară în mai, când mi-a prezentat cartea la Constanța. Plănuiam o lectură publică în doi, pe la sfârșitul lui septembrie, la malul mării. Marea a fost împotrivă: ni l-a luat. Dumnezeu a fost astăzi nedrept. Poate va fi mai drept cu posteritatea lui Mircea. Dormi în liniște și neliniștește-ne, prietene!“ – au fost cuvintele adresate de scriitorul Viorel Ilișoi.

„Mircea mi-a fost profesor de română în liceu. Datorită lui sunt astăzi jurnalist, el m-a descoperit, a crezut primul că trebuie să o apuc pe drumul ăsta și m-a format. Îmi spunea mereu să merg «din întrebare în întrebare până la cea din urmă întrebare». El mi-a citit primele texte, a tras de mine să citesc în cenacluri, mi-a fost cel mai mare critic și tot el m-a încurajat să scriu în continuare. I-am mulțumit târziu, abia acum câteva luni, atunci când mi-a spus să vin iar la cenaclu. Am râs, i-am spus că nu vin, că am îmbătrânit și că nu mă mai văd citind într-un cenaclu, ca la 16 ani“, a rememorat cu durere și jurnalista Andreea Pavel.

Deși foarte iscușiți în potrivirea cuvintelor, vestea morții fulgerătoare a lui Mircea Țuglea i-a lăsat aproape muți pe unii dintre foștii săi colegi de breaslă.

„Odihnește-te in pace, Mircea Țuglea… Nu am cuvinte…“, a scris Daniel Clinci, scriitor și fost redactor la revista de cultură Tomis.

Mircea Țuglea a plecat la ceruri lăsând în urmă o soție și doi copii

S-a născut în Tecuci, fiind fiul lui Petre Țuglea și al Ioanei Țuglea, scrie Wikipedia. Studiile liceale le-a făcut în Constanța la Liceul „George Călinescu”, unde a fost redactor al revistei liceului Păi și unde-și publică primele poezii. După absolvirea liceului, în anul 1992, urmează Facultatea de Litere a Universității „Ovidius” Constanța pe care o absolvă în anul 1996.

Între anii 1996 și 1998 a fost bursier Herder la Universitatea din Viena, după o recomandare venită din partea lui Marin Mincu, și a studiat literatura comparată și germanistica.

În anul 2007 devine doctor în litere al Universității din București, cu o teză de doctorat consacrată operei lui Paul Celan, teză din care se va naște cartea Paul Celan și avangardismul românesc. Reactualizarea sensului.

În perioada 2011 – 2013 primește o bursă postdoctorală din partea Academiei Române pentru studiul liricii poetului Paul Celan, în urma căreia publică volumul de critică și cercetare literară Lirica lui Paul Celan și gândirea contemporană în anul 2013.

A predat limba și literatura română la Liceul Teoretic „Mircea cel Bătrân” din Constanța între 1998 și 2006.

În anul 1993 se numără printre membrii fondatori ai Cenaclului de Marți, coordonat de criticul literar Marin Mincu, iar după decesul acestuia, devine coordonatorul cenaclului.

A debutat în anul 1996 cu volumul Proezia, în urma căruia i se decernează Premiul Festivalului Poesis pentru debutul editorial.

În anul 1999 fondează Asociația Arte & Litere ASALT și revista virtuală același nume pe serverul asalt.seanet.ro, cu colectia de e-books Virtualia A colaborat la unele dintre cele mai importante reviste de cultură din România: Convorbiri literare, Viața Românească, Vatra, Paradigma, Contemporanul, Tomis, Poesis și altele.

Dincolo de conștientizarea post-textualistă a actului poetic, Mircea Țuglea este cu adevărat și un continuator al tradiției pontice ovidiene; prin intermediul Proeziei pătrunzi într-un topos consacrat, vibrând patetic și vital, acela al Tomisului, scria criticul literar Marin Mincu în Poezia română actuală, volumul I, editura Pontica 1998, text reluat și în volumul de critică literară Poeticitate românească postbelică, editura Pontica, 2003.

Giovanni Rotiroti scria în revista Paradigma, nr. 1-2/2013: Mircea Țuglea, un expert al limbajului poetic celanian și unul din cei mai importanți specialiști în opera lui Paul Celan din România.

„delfina
Înoată în ape adormite
strivite
de propria lor presiune.
Divina
delfina
străbate zările pentru-a ne spune
că greşim
c-aşa niciodată n-o să murim.
Vom sta, efervescent
în pauza dintre acum şi prezent.
Cei rămaşi pe mare, între corăbii trecute
portavioane, crucişătoare şi plute.
Delfina
divina
de graţie plina
îşi va absolvi vina.
Doar murmurând în acea limbă
atât de-ngerească,
ascultându-ne suspinele
cum or să crească. Când
delfina înoată în apele adormite
acele ape
sunt trezite.”

Odihnească-se în pace!