Tradiții de Paști în Dobrogea. Ce sunt paparuda și caloianul și cum a apărut iepurașul

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 16 aprilie 2017, 12:38

Românii sunt tradiţionalişti când vine vorba de Sărbătorile Pascale – arată studiile.

De regulă, tradiţiile au pornit de la sat şi au fost preluate şi de orăşeni, însă una dintre ele face excepţie: tradiţia iepuraşului aducător de daruri.

Aceasta a apărut întâi la oraş, spune muzeograful Cerasela Dobrinescu.

„A apărut iepurașul pentru că oamenii din mediul urban au considerat că și această sărbătoare importantă trebuie să fie aducătoare de daruri. Iepurașul care vine încărcat de cadouri ca o contrapondere a lui Moș Crăciun. Iepurașul, care este practic un simbol al revigorării naturii, este cel care aduce daruri copiilor de la oraș. Tot în mediul urban se mai întâlnește obiceiul ascunderii ouălor în iarbă pentru a fi găsite de copii“, dezvăluie muzeograful Cerasela Dobrinescu, pentru Radio Constanța.

Dar tradiţiile se diferenţiază şi de la o zonă la alta a ţării.

Aşa se face că dobrogenii au două obiceiuri specifice: caloianul şi paparuda.

Acesta din urmă este un obicei practicat în a treia zi de Paşti, mai ales de comunităţile de lipoveni din Deltă, şi constă în stropirea cu apă a unui alai de femei, care merg din gospodărie în gospodărie şi cântă, invocând ploaia.

Caloianul este un alt obicei din Dobrogea, marcat în treia miercuri de după Paşte.

Sătenii fac o păpuşă din lut, pe care o îngroapă pe câmp, pentru ca apoi să o dezgroape şi să o împrăştie pe ogor, pentru a aduce belşug.