Tribunalul IALOMIȚA a respins contestația la executare formulată de Nicușor CONSTANTINESCU. Fostul șef al CJC rămâne încarcerat la SLOBOZIA

Publicat de , 16 martie 2017, 07:11

Tribunalul Ialomiţa a respins, miercuri, contestaţia la executare formulată de către fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, în cazul condamnării la cinci ani de închisoare de către Curtea de Apel Constanţa în dosarul subfinanțării Centrului Militar Zonal Constanța. Hotărârea instanţei nu este definitivă, putând fi contestată în trei zile de la comunicare.

Nicuşor Constantinescu, încarcerat la Penitenciarul Slobozia, a înregistrat în 15 februarie la Tribunalul Ialomiţa o contestaţie la executare. De asemenea, el a formulat şi o solicitare legată de intervenirea unei legi penale mai noi în cazul acestei condamnări. Ambele solicitări au fost comasate, iar dosarul s-a judecat pe data de 8 martie, instanţa amânând pronunţarea pentru o săptămână. Pe data de 15 martie, Tribunalul Ialomiţa a decis să respingă ambele solicitări ale lui Nicuşor Constantinescu.

Nicuşor Constantinescu execută, din 29 iunie 2016, o pedeapsă de cinci ani de închisoare, primită după ce Curtea de Apel Constanţa l-a găsit vinovat de abuz în serviciu pentru că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, a iniţiat două proiecte de hotărâre, adoptate apoi de plen, prin care era evacuat Centrul Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, ambele fiind anulate de instanţă. De asemenea, instanţa a considerat că el nu a asigurat o finanţare corespunzătoare pentru Centrul Militar Zonal în perioada 2009 – 2013.

El a solicitat şi o cerere de casare a acestei condamnări, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât în urmă cu o lună respingerea acesteia ca nefondată.

Într-un alt dosar, Nicuşor Constantinescu a fost condamnat, în 29 iulie, de Curtea de Apel Bucureşti, la 15 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pentru că ar fi plătit 30 de milioane de lei din bugetul Consiliului Judeţean Constanţa pentru plantarea de perdele forestiere şi pentru alte proiecte care nu s-au realizat. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă şi a fost contestată la instanţa supremă.

O altă pedeapsă, de şase ani de închisoare, a primit Nicuşor Constantinescu în 27 iunie, la Tribunalul Bucureşti, care l-a găsit vinovat de abuz în serviciu pentru că a refuzat aprobarea construirii unui parc eolian. Decizia a fost contestată şi se judecă la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o soluţie definitivă în acest caz.

Tot pentru abuz în serviciu este judecat Nicuşor Constantinescu de Tribunalul Constanţa, din vara anului trecut, pentru achiziţionarea şi întreţinerea elicopterului care ulterior s-a prăbuşit în Lacul Siutghiol din Mamaia.

Nicuşor Constantinescu mai are un dosar la Tribunalul Constanţa, în care este acuzat alături de foşti angajaţi ai Consiliului Judeţean, pentru un prejudiciu de opt milioane de euro, privind plăţi nelegale din fonduri publice către asociaţii, fundaţii sau cluburi sportive.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa este judecat şi în dosarul privind retrocedările ilegale de plaje din Constanţa, alături de mai mulţi angajaţi ai Primăriei municipiului, printre care fostul edil Radu Mazăre. Dosarul se judecă din noiembrie 2008 la Curtea de Apel Bucureşti şi a avut până în prezent peste 100 de termene.

Într-un alt dosar, în 25 noiembrie 2016, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de abuz în serviciu, după ce ar fi efectuat plăţi nelegale de peste 11,6 milioane de lei pentru realizarea de lucrări de cadastrare, majoritatea fictive, spun procurorii, a drumurilor judeţene şi comunale din Constanţa, fraudând bugetul local cu peste 11 milioane de lei.

În urmă cu o lună, procurorii DNA Constanţa au început urmărirea penală a lui Nicuşor Constantinescu în alte trei dosare, tot pentru abuz în serviciu. El este anchetat pentru că a achitat în mod nelegal către Regia Autonomă Judeţeană Drumuri şi Poduri Constanţa peste 40 de milioane de lei, reprezentând lucrări de modernizare şi reparaţii a unor drumuri judeţene, în alt dosar este cercetat pentru că a acordat RAJDP bani cu titlu de subvenţii deşi regiile puteau beneficia de acestea doar dacă aveau pierderi şi doar pentru acoperirea deficitelor respective, iar ultimul dosar este legat de acordarea în mod nelegal către o firmă de publicitate a peste 400 de mii de lei.