Cât de periculoasă este OUG 13/2017. Cine o poate opri? Avocatul Gabriel Grigore explică

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 1 februarie 2017, 19:44

Decanul Baroului Constanța, avocatul Gabriel Grigore a explicat astăzi, într-un interviu acordat la Radio Constanța Stelianei Bajdechi, ce înseamnă Ordonanța de Urgență 13/2017 și care sunt efectele acestui act normativ, precum și care sunt modificările pe care le aduce Codului Penal și Codului de Procedură Penală.

Au românii motive de îngrijorare? Aflați în rândurile ce urmează.

Gabriel Grigore: Inițial, în textul de dinainte de modificare, nu era prevăzută o limită în ceea ce privește prejudiciul – infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de prejudiciu. Și atunci, indiferent de limita prejudiciului infracțiunea exista în măsura în care acest prejudiciu era produs prin infracțiune.

În OUG, care a fost publicată în Monitorul Oficial, s-a prevăzut această limită la 200.000 de lei, limită sub care fapta care a produs acest prejudiciu nu este considerată infracțiune. Asta înseamnă că nu pot fi trimiși în judecată, în sensul că au săvârșit un ilicit penal, adică o infracțiune, adică nu pot fi judecați din punct de vedere penal.

Dar există și alte forme de răspundere juridică, cum ar fi: răspunderea administrativă, răspundere patrimonială, de dreptul muncii, răspundere civilă, deci alte forme de răspundere decât răspunderea penală. Asta nu înseamnă că prejudiciul respectiv nu poate fi recuperat prin aceste forme de răspundere, numai că persoanele respective nu răspund penal, în sensul că nu li se poate aplica o pedeapsă penală – pedeapsă penală înseamnă închisoare, amendă penală, toate pedepsele prevăzute în Codul Penal (detenția pe viață, pedeapsa cu închisoarea, amenda penală).

Noțiunile nu sunt foarte clar înțelese și cu acest prilej unii manipulează, în sensul că abuzul în serviciu, aceasta înseamnă că s-a produs un prejudiciu, aceasta-i realitatea. Ei bine, în această situație chiar dacă omul acela nu este trimis în judecată, să fie pedepsit penal, se poate angaja încă o dată răspunderea patrimonială, să dea banii înapoi, nu există nicio problemă din punctul acesta de vedere.

Steliana Bajdechi: Cum poate fi oprită o OUG, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului cine poate opri un astfel de demers?

Gabriel Grigore: Nu sunt specialist în drept constituțional, ca să pot să spun exact cum poate fi oprită această OUG, dacă se vrea oprirea ei. Cum a apărut și-n spațiul public, se pune problema sesizării Curții Constituționale de către CSM , iar Curtea Constituțională să se pronunțe până la intrarea în vigoare, cu privire la constituționalitatea acestei ordonațe de urgență. În aceste condiții, Curtea Constituțională trebuie să se întrunească de urgență și să dea o soluție în ceea ce privește sesizarea CSM-ului. Motivele am înțeles că sunt cele referitoare la lipsa avizului consultativ al CSM-ului atunci când s-a emis ordonanța și, probabil, mai sunt și motive pe fondul conținutului ordonanței.

Steliana Bajdechi: În Art. 297, privind abuzul în serviciu, se specifică o vătămare gravă. Ce înseamnă aceast lucru, în termeni juridici?

Gabriel Grigore: Această a doua sintagmă nu a apărut nicăieri, în ceea ce privește discursul public în vreun fel, sau în altul. Aceasta sintagmă înseamnă că este la aprecierea organului judiciar – fie procurorul, fie instanța de judecată de a aprecia dacă neîndeplinirea obligației de serviciu cu știință produce o astfel de perturbare gravă și de vătămare gravă. Asta înseamnă că poate fi și un prejudiciu mult mai mic de 200.000 de lei , dar totuți prin efectul faptei respective să se fi produs această vătămare gravă și să existe infracțiunea de abuz în serviciu. Deci, iată că criteriul prejudiciului, a cuantumului prejudiciului nu este singurul și procurorul, în condițiile în care prejudiciul este mai mic, dar consideră că s-a produs această abatere gravă, el poate să trimită în judecată fără dubiu, adică în penal. Se consideră că există infracțiune și sesizează instanța de judecată, cu rechizitoriu.

Steliana Bajdechi: La producerea unui accident de circulație din cauza consumului de alcool, aici cum este?

Gabriel Grigore: Aici este foarte simplu: există o decizie a Curții Constituționale, care spune că aprecierea alcoolemiei trebuie să se facă la momentul în care s-a produs accidentul și nu la momentul la care se recoltează probele biologice. Există o decizie a Curții Constituționale în sensul ăsta, iar modificarea din ordonanță nu face decât să pună în corespondență textul de lege cu decizia Curții Constituționale. Deci, potrivit reglementării actuale, alcoolemia trebuie calculată la momentul săvârșirii faptei, nu al recoltării probelor biologice pentru că pot exista intervale de timp uneori foarte mari între cele două. Există calcule medico-legale în care să se stabilească alcoolemia la momentul săvârșirii faptei.