Modulul Philae a început operațiunea de forare la suprafața cometei 67/P

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 noiembrie 2014, 07:30

Modulul robotizat Philae a început operațiunea de forare la suprafața cometei 67/P Ciuriumov-Gherasimenko pentru a recolta mostre de sol pe care urmează să le analizeze pentru a determina compoziția nucleului acestei comete, însă, conform responsabililor acestei misiuni desfășurate de Agenția Spațială Europeană (ESA), accesul la datele obținute ar putea să fie, cel puțin deocamdată, imposibil, din cauza problemelor legate de bateriile solare ale modului, transmite AFP.

Philae a întâmpinat probleme, miercuri, la contactul cu cometa. Două dintre brațele de ancorare ale modulului nu s-au activat corespunzător la contact. Din această cauză, modulul robotizat, care cântărește 100 de kilograme și are dimensiunea unui frigider, a ricoșat de pe suprafața cometei, dar a rămas pe orbita acesteia timp de aproximativ 2 ore, după care a coborât din nou. După un al doilea ricoșeu, de această dată mai mic, Philae s-a oprit într-un crater puțin adânc, în apropierea unei formațiuni mai înalte care îi face umbră, nepermițând încărcarea bateriilor solare. În aceste condiții, Philae funcționează doar pe baza unor baterii care în scurt timp își vor epuiza energia.

Philippe Gaudon, manager de proiect din cadrul ESA, a precizat că modulul Philae a reușit să-și activeze instrumentul de forare și a săpat aproximativ 25 de centimetri în adâncimea cometei, începând să adune mostre de sol.

„Mecanismul a funcționat, dar, din nefericire, am pierdut legătura și nu dispunem de alte date”, a precizat Gaudon în cadrul unei conferințe de presă desfășurate online.

Stephan Ulamec, șeful misiunii modulului Philae, a declarat, la rândul său, că nu se știe dacă robotul mai dispune de suficientă energie pentru a se putea relua legătura radio și transmisia de date. „S-ar putea ca bateria să fie epuizată înainte de a relua contactul” cu Philae, a susținut el. Pentru moment, modulul primește foarte puțină energie de la panourile sale solare, iar inginerii misiunii încearcă să găsească o modalitate de a repoziționa aceste panouri solare pentru a recepționa mai multă lumină.

Comunicarea dintre ESA și sonda mamă, Rosetta, se desfășoară cu greutate, fiind nevoie, din cauza de distanței (peste 500 de milioane de kilometri), de 28 de minute pentru ca un semnal să ajungă de la sondă la Pământ.

Chiar și în cazul în care Philae și-ar fi consumat deja toată energia, va rămâne la suprafața cometei în stare de hibernare în următoarele luni. După ce cometa va trece pe lângă Soare și își va începe drumul înapoi, spre marginea sistemului solar, modulul robotizat ar putea fi reactivat dacă va primi mai multă lumină.

Cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko provine din Centura Kuiper, un nor de comete, asteroizi și planetoizi aflat în sistemul nostru solar, dincolo de orbita planetei Neptun (de unde și denumirea de obiecte transneptuniene). Identificarea compoziției sale chimice poate oferi noi date despre nebuloasa de praf și gaze fierbinți din care s-a născut Soarele și apoi restul sistemului solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani.

Lansată în 2004, Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spațiu. Această misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a ocolit de trei ori Pământul și o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară ajungerii la destinație.

În cadrul acestei misiuni, oamenii de știință speră să poată măsura raportul dintre hidrogen și deuteriu (izotop al hidrogenului) din gheața cometei, pentru a-l compara cu cel din apa de pe Pământ. De asemenea, cercetătorii doresc să se convingă dacă aceste corpuri cosmice conțin aminoacizi, molecule considerate esențiale pentru apariția vieții pe Pământ.