BOBOTEAZA: Obiceiuri și tradiții. În DOBROGEA există obiceiul numit „Iordanela”

Publicat de Arantxa Catană, 5 ianuarie 2017, 19:51

Boboteaza este o sărbătoare comună a întregului spațiu creștin. Fondurile ei încep odată cu recunoașterea creștinismului ca religie oficială de stat. Obiceiurile sunt încetățenite în mentalitatea poporului român și au două componente: o latură religioasă și o latură magică, o latură care ține de relația omului cu natura.

Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul și este o reducție temporală a celor 12 luni ale anului.

Obiceiul sfinţirii apelor face referire la procesiunea botezării lui Isus Hristos de către Ioan Botezătorul, în ziua de Bobotează.

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, copiii pe drumul de întoarcere, de la aruncarea crucii în apă, într-o fântână, într-o apă curgătoare sau izvor, cântă un colind vesel, inspirat din colindele de Crăciun „Chiraleisa” pentru belşugul holdelor viitoare și alungarea spiritelor rele.

Se sfințesc cu agheasmă pentru a le merge bine, oamenii, animalele, pentru a fi sănătoase și interioarele caselor.

Cunoscute sunt și focurile de Bobotează. Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, crezând că vor fi feriţi, astfel, de boli.

Tinerii, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, udându-le cu apă din fântână.

În Dobrogea există obiceiul numit Iordanela.

Există şi credinţa că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul. Se spune că, dacă pe 5 ianuarie îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul.

Apa sfinţită, numită agheasma mare, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă, poate vindeca boli și poate curăţa casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie.