Ziua Dobrogei marcată la Constanța. Ce semnifică această sărbătoare

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 14 noiembrie 2016, 09:23

Ziua Dobrogei este o zi a unităţii în diversitate, a comunicării şi a apartenenţei la o comunitate greu încercată de-a lungul timpului, dar care a demonstrat că respectul pentru ceilalţi şi toleranţa sunt cele mai bune „arme“ pentru a cuceri un loc de frunte la masa istoriei.

Luni, 14 noiembrie 2016, ora 10, – cu ocazia sărbătoririi Zilei Dobrogei, Instituția Prefectului – județul Constanța, în colaborare cu Consiliul Județean Constanța și Primăria Municipiului Constanța, a organizat o întâlnire solemnă în sala Remus Opreanu a Palatului Administrativ.

Ce semnificație are Ziua Dobrogei:

Ziua Dobrogei se sărbătorește, începând cu anul 2015, la data de 14 noiembrie.

Proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat la 9 septembrie 2015, de Plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz, data de 14 noiembrie fiind cea la care, în 1878, în urma războiului ruso-româno-turc, cunoscut în istoria României drept Războiul de Independență, Dobrogea a revenit la teritoriul național. Legea 230/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2015.

Potrivit legii, sărbătorirea anuală a Zilei Dobrogei poate fi marcată de autoritățile centrale și locale, de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural — științific. De asemenea, autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini, atât material cât și logistic, evenimentele organizate cu acest prilej, iar Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot include în program emisiuni culturale pe această temă, dar și transmisiuni de la manifestările dedicate acestei zile.

Războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878 a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenței de stat a României. Deși semnaseră, la 4 aprilie 1877, o convenție cu România, rușii nu acceptaseră și o participare directă, pe frontul din Balcani a armatei române. În condițiile în care la Plevna și al doilea asalt al trupelor ruse a fost înfrânt, marele duce Nicolae a trimis o telegramă Prințului Carol al României, în care cerea ajutorul trupelor române.

După încheierea războiului, România a obținut, la Congresul Internațional de la Berlin, de la 1/13 iunie — 1/13 iulie 1878, recunoașterea independenței de stat și revenirea la țară a Dobrogei de nord cu Delta Dunării și Insula Șerpilor. În data de 14 noiembrie 1878, la Brăila, a fost citită „Proclamația către dobrogeni” a Principelui României Carol I de Hohenzollern, care consfințea preluarea de către România a administrației Dobrogei.

În zilele de 14-18 noiembrie 1878, la Babadag, Tulcea și Constanța au fost primite cu entuziasm primele unități ale armatei române, toate comunitățile etnice adresând Guvernului României telegrame de felicitare în care își exprimau adeziunea față de actul istoric la care luau parte. Unirea Dobrogei cu Patria Mamă reprezenta, după unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859, o nouă și importantă etapă în procesul de desăvârșire a unității de stat a românilor, proces încheiat prin Marea Unire din 1918.