BREXIT: Premierul britanic rămâne consecvent față de calendarul inițial, în pofida deciziei Înaltei Curți
Publicat de Arantxa Catană, 4 noiembrie 2016, 13:36
Premierul britanic Theresa May rămâne consecvent față de calendarul inițial privitor la declanșarea până la finalul lunii martie a procedurii de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, în pofida deciziei de joi a Înaltei Curți de la Londra conform căreia guvernul trebuie să obțină acordul parlamentului pentru declanșarea oficială a ‘divorțului’ de UE, notează vineri AFP.
May urma să discute telefonic, la ora 09:30 GMT, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru a da noi asigurări legate de respectarea calendarului urmat până acum și în baza căruia activarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona va avea loc până la sfârșitul lui martie 2017.
„Preconizăm invocarea articolului 50 până la finalul lui martie”, a afirmat joi un purtător de cuvânt al guvernului britanic.
Ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, a estimat joi că, dacă decizia de joi a Înaltei Curți de la Londra, conform căreia guvernul britanic trebuie să obțină acordul parlamentului pentru declanșarea oficială a ‘divorțului’ de Uniunea Europeană, va fi menținută de Curtea Supremă, ea va face necesară votarea unei legi de către ambele camere legislative.
Trecerea unei legi prin parlament va necesita o perioadă mai îndelungată de timp decât adoptarea unei simple rezoluții, fiind nevoie de votul ambelor camere — Camera Comunelor și Camera Lorzilor—, ceea ce ar putea întârzia planurile guvernului de a invoca Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona până la finalul lui martie 2017.
În pofida deciziei de joi a Înaltei Curți conform căreia guvernul nu are dreptul de a începe negocierile cu UE fără aprobarea parlamentului, prim-ministrul Theresa May insistă că are această autoritate, în virtutea unei convenții constituționale denumite Prerogativa Regală.
Prerogativa Regală a fost folosită inițial de către monarh pentru a-și asuma decizii fără consimțământul parlamentului, însă în prezent astfel de hotărâri sunt luate în mod obișnuit de miniștri în numele suveranei. Recurgerea la această prevedere se bazează mai degrabă pe convenție, nu pe lege, așa încât nu există o listă exhaustivă a situațiilor în care poate fi utilizată. Cele mai importante astfel de situații din trecut au fost legate de evenimente de politică externă, precum încheierea de tratate și declararea războiului și a păcii.
Principalele publicații britanice apărute vineri s-au pronunțat contra deciziei Înaltei Curți de la Londra — sub titlul ‘Inamicii poporului’, cu fotografiile celor trei judecători ai Curții, pentru Daily Mail, în timp ce cotidianul The Telegraph, de obicei mai ponderat, a inclus de asemenea fotografia cu magistrații, titrând ‘Judecătorii contra poporului’.
Ele estimează că judecătorii au trădat dorința britanicilor, care la referendumul din 23 iunie au votat în proporție de 52% pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană.
Decizia de joi a Înaltei Curți de la Londra a antrenat și apeluri la organizarea de alegeri legislative anticipate. În fața unui Partid Laburist, de opoziție, muribund în sondaje, conservatorii ar putea păstra control parlamentului, care înaintea referendumului din iunie a făcut în mare parte campanie pentru rămânerea țării în interiorul UE.
”Cel mai bun lucru pe care Theresa May îl poate face este să convoace alegeri legislative”, a scris Nigel Farage, liderul istoric și președinte interimar al Partidului pentru Independența Marii Britanii (UKIP), în publicația The Telegraph. El a estimat că ‘poporul britanic’ se va opune unei ‘aroganțe incredibile a sistemului’.
”Întrebarea care se pune nu este ‘Vom declanșa articolul 50?’, ci ‘Vom declanșa articolul 50 în favoarea unui Brexit dur sau a unui Brexit ușor?’ ”, a spus, la rândul său, fostul vicepremier liberal-democrat Nick Clegg, adăugând că britanicii au votat ‘pentru Brexit’, nu ‘pentru un Brexit dur’.
Sursă: Agerpres
