SOLSTIŢIUL de vară. Legende, vrăji și obiceiuri

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 21 iunie 2016, 08:28

Solstiţiul de vară este cea mai lungă zi a anului, de obicei pe 21 iunie. Această zi este marcată pe 20 iunie în anii bisecţi. Acesta marchează venirea verii din punct de vedere astronomic.

Solstiţiul de vară din 2016 coincide cu Luna Plina care poarta numele de „strawberry moon”. Luna plină din luna iunie are o culoare specială. Practic în emisfera nordică avem o Luna Plina mai mare decât de obicei.

Fenomenul extrem de rar ar putea avea consecinţe neobişnuite asupra persoanelor cu sensibilitate astrală – comportamente bizare, stări de agitaţie, halucinaţii, spune un astrolog britanic citat de DailyMail.co.uk.

Astrologul Timothy Halloran crede că sunt posibile chiar acte necugetate în această perioadă, chiar şi crime. Stările de anxietate, psihoide, cu manifestări halucinatorii sunt, de asemenea, posibile în 20-21 iunie 2016.

Ipotezele acestuia sunt contrazise de oamenii de ştiinţă, printre care şi Jean-Luc Margot, profesor de astronomie planetară la University of California. Totuşi, unele animale, printre care şi lupii au totuşi comportamente bizare în nopţile cu lună plină.

La romani, solstițiul de vară este apropiat si legat de sarbatoarea Sanzienelor, marcata pe data de 24 iunie. Sanzienele sunt fapturi magice, aeriene si silvice, care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum si insusiri de leac florilor, belsug in campii si fertilitate animalelor. Coronitele de Sanziene lasate noaptea afara puteau asigura fetele ca vor face nunta in vara, daca erau gasite dimineata acoperite de roua.

Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este adesea asociat cu tradiţii populare care marchează noi începuturi. Oamenii din toată lumea sărbătoresc această zi cu petreceri, picnicuri, cântece, dansuri şi focuri uriaşe.

În vechime, solstiţiul de vară era folosit pentru a calcula momentele importante privind muncile agricole. De asemenea, era o perioadă foarte populară din an pentru a organiza nunţi.

În China antică, solstiţiul de vară era asociat cu energiile feminine – yin. Atunci se celebra Pământul, feminitatea, fiind o sărbătoare complementară solstiţiului de iarnă, asociat cu raiul, masculinitatea şi energiile yang.

În vechea Galie, actuala Franţă, avea loc sărbătoarea Eponei, zeiţa fertilităţii şi protectoarea cailor, în timp ce în zonele populate de triburile germane, slave şi celtice se aprindeau focuri uriaşe. În America de Nord, băştinaşii aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri şi post alimentar.

Ziua de 21 iunie reprezintă o ocazie pentru druizii din timpurile moderne să se adune la complexul megalitic Stonehenge din Marea Britanie, pentru a participa la diverse ritualuri păgâne. Stonehenge („pietre în picioare”, în engleza veche), inclus în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1986, reprezintă cel mai important complex de menhire din lume. Cele 17 blocuri de piatră ale sale, care cântăresc până la 45 de tone, ce susţin alte bârne de piatră, sunt aliniate în direcţia de unde răsare Soarele în timpul solstiţiului de vară, alimentând astfel teoriile potrivit cărora complexul de la Stonehenge ar fi un observator astronomic preistoric sau un templu al Soarelui.

Conform tradiţiei româneşti, solstițiul de vară se serbează prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Oamenii se rotesc în jurul rugurilor aprinse, apoi aruncă nişte brâuri de pelin în foc, pentru ca, alături de acestea, să ardă toate posibilele necazuri care se puteau abate asupra lor. Se mai spune că cine va trece prin foc sau vă sări peste el în această noapte va fi apărat de boli, de duhuri rele şi va fi fericit.

Solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.