FOTO – Fregata JEAN BART, la Constanţa. Şcoala cu acelaşi nume, la ceas aniversar

Publicat de , 20 mai 2016, 15:07

Şcoala Gimnazială nr. 18 „Jean Bart” Constanţa sărbătoreşte 20 de ani de când poartă numele scriitorului-marinar Jean Bart, alături de cei care i-au dat acest nume, marinarii de pe Fregata „Mărăşeşti”.

La ceremonie sunt prezenţi ambasadorul Franţei în România, excelenţa sa François Saint-Paul, ataşatul militar francez la Bucureşti, col. dr. ing. Christophe Midan, comandantul Fregatei „Mărăşeşti”, comandorul Cornel-Eugen Cojocaru, precum şi reprezentanţii Fregatei franceze „Jean Bart”.

Sute de copii s-au adunat în curtea şcolii pentru a-i primi pe repezentanţii fregatei franceze. Cei mici au pregătit pentru oaspeţii francezi recitaluri de poezii, atât în română cât şi în franceză, dar şi dansuri populare.

11 minimarinari şi 11 minimajorete au pregătit dansuri marinăreşti. Nu au lipsit nici Ansamblul Rapsodia Mării şi Fanfara Forţelor Navale.

În urmă cu 20 de ani, debuta un parteneriat onorant între Fregata „Mărăşeşti” şi Şcoala Gimnazială nr. 18 Constanţa, în numele scriitorului-marinar Jean Bart, pseudonimul literar al lui Eugeniu P. Botez (28 noiembrie 1874 – 12 mai 1933). Eugeniu P. Botez l-a avut învăţător pe Ion Creangă, a fost coleg cu Emil Gârleanu; a făcut carieră în marina militară şi în administraţia publică, fiind, printre altele, unul din iniţiatorii programelor de asistenţă socială din România, dar a rămas cunoscut mai ales ca prozator, autor al romanului Europolis, primul roman românesc important despre lumea cosmopolită a porturilor. Eugeniu P. Botez îşi alesese pseudonimul în cinstea vestitului corsar flamand din serviciul Regelui Soare, Jean Bart (1650-1702), propunându-ne o altfel de aventură, cea a scrisului.

Emblema şcolii are o semnificaţie deosebită – o navă şcoală cu pânzele umflate de vântul speranţei, ce pluteşte, sub un arc tricolor pe o mare de cunoştinţe. Dictonul latin „Non scholae sed vitae discimus” (Seneca) ilustrează viziunea noastră privind şcoala (ce şi cum vrem să fim) – cea mai importantă dintre instanţele ce dezvoltă competenţe individuale şi anticipează nevoile societăţii viitorului. Astfel, şcoala noastră este mândră să cultive, printre elementele de pe blazonul ei, voluntariatul, care ne este foarte drag şi care ne asigură un renume cu mult mai important decât numărul elevilor noştri; acţiunile noastre îşi trag seva dintr-un anumit spirit de aventură ce aminteşte de cel al vechilor exploratori ai mărilor, sau al scriitorilor dintotdeauna. Deschiderea ca de orizont marin, chiar dacă aventura este adesea (şi mai ales) lăuntrică, îmbrăţişarea viitorului cu un zâmbet larg, fac pesemne parte din cultura şcolii: din acest motiv, provocările globalizării nu ne sperie, se arată într-o declarație a cadrelor didactice.