STUDIU: Viața în Constanța, mai scumpă decât în București!

Publicat de Bogdan Comșa, 19 aprilie 2016, 20:37 / actualizat: 20 aprilie 2016, 16:41

Cel mai mare site specializat în colectarea de informații economice direct din piață anunță că viața de zi cu zi în Constanța este mai scumpă, chiar, decât în București.

În mod obișnuit, capitala unei țări are cel mai ridicat cost al vieții, însă, conform numbeo.com, Constanța reușește încă o contraperformanță, depășind, la acest capitol, Bucureștiul.

Diferența nu este mare: Constanţa este mai scumpă cu doar 2,1%.

Raportată, însă, la salariile mult mai reduse ale constănțenilor, această diferenţă denotă o putere de cumpărare extrem de modestă a locuitorilor celui mai mare oraș al Dobrogei.

Conform sursei citate, cheltuielile lunare necesare pentru o persoană singură sunt, la Constanța, de 1.858 de lei.

Asta, în timp ce Comisia Națională de Prognoză – CNP apreciază că, în 2016, salariul mediu net al unui constănțean nici măcar nu va atinge acest nivel şi va fi de numai 1.824 de lei. În acelaşi timp, la București, o leafă medie va fi de 2.813 lei!

Datele CNP, citate de Ziarul Financiar, arată că județul Constanța se află de-abia pe locul al 11-lea în privința câștigurilor salariale, după București, Ilfov, Cluj, Timiș, Argeș, Gorj, Prahova, Iași, Sibiu și Brașov.

Pentru a înţelege mai bine relevanţa acestui acestui clasament, trebuie să luăm în calcul și faptul că județul Constanța este unul dintre cele mai mari din țară, cu ieșire la mare, cu porturi, aeroporturi, turism, resurse energetice importante etc – așadar, cu un potențial economic imens.

Ce lipsește, atunci și de ce câștigă atât de puțin constănțenii? Motorul unei economii sănătoase și prospere este alimentat de investiții, însă oamenii cu bani, dispuși să înceapă afaceri aici, ocolesc zona, de frica procurorilor DNA. Așa explica, în 2014, fostul primar Radu Mazăre, sărăcia relativă a constănțenilor: frica investitorilor de prigoana Direcției Naționale Anticorupție.

Între timp, însă, tocmai procurorii DNA ne-au arătat că de vină ar putea să fie chiar primarul Radu Mazăre, împreună cu partenerul său de echipă, Nicușor Constantinescu, cel care a condus cu mână de fier Consiliul Județean Constanța atâția ani.

De exemplu, costurile cu utilitățile au fost umflate, ani la rând, la Constanța, de așa-numita taxă de habitat. De fapt, este vorba despre taxa pentru serviciile de salubrizare, asigurate, la Constanța, de firma Polaris Holding, câștigătoarea licitației organizate de primăria condusă de Mazăre.

Astfel, în 2015, taxa în cauză costa o familie medie, de două persoane, mai mult decât impozitul pe locuinţă, după cum se observă în facsimilul de mai jos.

De ce plăteau constănțenii atât de mult pentru curățenia orașului? Pentru că atât cerea Polaris M Holding, firma care, susțin procurorii DNA, câștigase licitația cu ajutorul lui Radu Mazăre, pe care îl șpăguise cu 7 milione de euro.

Fără concurență pe plan local, deci, fără alți investitori care să intre pe piața salubrizării, Polaris a făcut ce a vrut cu tarifele percepute, dar a procedat la fel și cu buzunarele constănțenilor.

Un exemplu care arată, limpede, că nu procurorii DNA sunt cauza sărăcirii treptate și continue a constănțenilor, ci tocmai hoția de care ar fi vinovate autoritățile.

Un alt episod de natură să demonstreze legătura directă dintre corupția presupusă a autorităților și sărăcia constănțenilor este de găsit în paginile unui alt dosar DNA, în care Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța, este acuzat că a blocat investiții de milioane de euro în economia județului Constanța.

Astfel, potrivit procurorilor DNA, între anii 2007-2014, Nicușor Constantinescu a ignorat dispoziţiile legale care îl obligau să emită sau să prelungească 12 certificate de urbanism şi autorizaţii de construire a unor centrale şi generatoare eoliene pentru două firme.

În acest fel, a fost creat un prejudiciu de aproximativ 30 de milioane de euro.

În plus, în perioada 2008-2011, Constantinescu a aruncat la coș 9 hotărâri definitive ale judecătorilor, care îl obligau să emită documentele respective, solicitate de investitorii în energie regenerabilă din județ.

Câte locuri de muncă au fost pierdute în acest fel? Câte altele nu au mai apărut, câți şomeri au rămas, în continuare, lipsiţi de perspectivă şi câte familii au fost obligate astfel, să suporte, în continuare, sărăcia?

Desigur, rămâne ca justiția să stabilească dacă Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu sunt vinovați de aceste acuzații.

Însă, până la verdictele instanțelor de judecată, tabloul descris mai sus, costurile umflate artificial și informațiile care au circulat în mediul de afaceri nu au fost, în mod cert, de natură să îi atragă pe investitori în Constanța și, la fel de sigur, au contribuit la prăbușirea județului în clasamentul național al bunăstării.